Business Internaţional

Oficialii europeni se revolta in fata salariilor excesiv de mari ale managerilor de top

16.06.2008, 19:09 21

Cand Wendelin Wiederking, CEO la Porsche, a devenit oficial cel mai bine platit om de afaceri din Europa anul trecut, cu un salariu anual estimat la 67 de milioane de euro (103 milioane de dolari), seful unei companii germane rivale si-a exprimat clar dezgustul, scrie Financial Times.
"Toata lumea are dreptul de a castiga un salariu decent. Dar 67 de milioane de euro? Este obscen. Se impotriveste oricarui principiu de egalitate sociala intalnit vreodata. Nu pot intelege cum isi justifica un asemenea salariu fata de salariul unui muncitor simplu", a declarat directorul executiv.
Daca pana si cei mai importanti sefi ai companiilor europene critica salariile colegilor lor, atunci capitalismul se confrunta cu o problema reala. In ultimele luni de zile, scandalurile legate de salariile extrem de mari ale unor directori executivi europeni au atins cote maxime, iar politicienii de pe intregul continent dezaproba in numele populatiei aceste practici.
Horst Kohler, presedintele Germaniei, a descris de curand pietele financiare globale drept "un monstru" care trebuie pus la locul lui, criticand "salariile bizar de mari" ale unor manageri. Jean-Claude Juncker, primul-ministru al Luxemburgului si presedintele grupului de ministri de finante ai zonei euro, a denuntat plata excesiva a unor directori executivi de companii drept o "calamitate".
Presedintele francez Nicolas Sarkozy i-a criticat pe "directorii hoti" si a cerut o "remoralizare" a capitalismului. Presedintele francez a mai afirmat ca este absolut normal ca un antreprenor de succes, care creeaza multe locuri de munca prin activitatea lui, sa castige un salariu mare, dar ca este foarte rau cand manageri slab pregatiti sau speculatorii care distrug locurile de munca ale oamenilor sa castige sume asemanatoare.
Un studiu recent realizat de Financial Times impreuna cu firma de cercetare a opiniei publice Harris a relevat ca o mare majoritate a populatiei din cinci mari tari europene considera ca diferenta dintre bogati si saraci a crescut prea mult. Majoritatea respondentilor din Marea Britanie, Franta, Italia, Spania si Germania au recomandat cresterea taxelor pentru cei bogati si scaderea taxelor pentru saraci.
Intr-un moment cand muncitorii obisnuiti sufera din plin consecintele unei incetiniri a economiei, iar cresterea preturilor la produsele alimentare si energie ingreuneaza si mai tare conditiile de trai, foarte multi oameni sunt uimiti cum salariile directorilor executivi sfideaza gravitatia economica. Multi s-au intrebat de ce ar trebui ca bancherii si managerii de top sa fie rasplatiti exorbitant?
Conform unui studiu publicat luna trecuta de revista franceza L'Expansion, salariile celor 40 de manageri ai companiilor din indicele CAC au crescut cu 58% in 2007 datorita vanzarilor de actiuni si exercitarii de optiuni.
Politicienii francezi s-au intrecut, in urma publicarii acestui raport, in a denunta si a-si exprima dispretul fata de sumele enorme castigate de managerii de top din tara lor.
Christine Lagarde, ministrul de finante al Frantei, a declarat ca este scandalos modul in care unii manageri au primit salarii mari fara ca acestea sa reflecte rezultatele pozitive obtinute.
Avertizand asupra unei posibile revolte a populatiei, Lagarde i-a sfatuit pe managerii de top ai Frantei sa isi reconsidere salariile. "In cazul in care nu se vor lua masuri, ma tem ca va fi nevoie de interventia Uniunii Europene prin intermediul unor legi si directive", a declarat Lagarde.
Unele guverne europene au inceput deja sa ia masuri in privinta platilor excesive catre directorii companiilor. Una dintre primele legi propuse de Nicolas Sarkozy anul trecut a fost fortarea companiilor sa fie mult mai transparente in privinta "parasutelor de aur", cu care sunt recompensati directorii disponibilizati, dar si in privinta relevantei pachetului salarial al acestora fata de performantele obtinute.
Presedintele francez lansase deja o serie de acuzatii la adresa celor 29 de milioane de euro (46 de milioane de dolari) primiti de fostul manager al lantului de retail Carrefour, Daniel Bernard, la plecarea acestuia din functie in 2004.
In Germania, Partidul Social-Democrat care face parte din coalitia de la guvernare incearca sa introduca o legislatie care va limita platile excesive ale directorilor de corporatii. Social-democratii germani cer doua lucruri: in primul rand cer ca alegerea salariilor pentru managerii companiilor sa fie facuta de consiliile de conducere, care includ si reprezentantii sindicatelor, iar in al doilea rand se cere ca platile excesive sa nu mai poata fi deduse din profiturile firmei respective.
Dezbaterile pe aceasta tema au ajuns cel mai departe in Olanda, unde chiar si pentru standardele europene platile se fac foarte echilibrat.
Doua plati excesive au atras atentia publicului in mod special dupa ce doi directori de companii au incasat prime exorbitante drept compensatie pentru disponibilizarea lor. Jan Bennink, CEO la Numico, a primit aproximativ 80 de milioane de euro (123,5 milioane de dolari) sub forma de optiuni, actiuni si bonusuri dupa ce grupul a fost achizitionat de Danone.
Rijkman Groenink, CEO la ABN Amro, a parasit banca olandeza cu 26 de milioane de euro (40 de milioane de dolari) in optiuni si actiuni dupa ce aceasta a fost impartita intre mai multe banci straine organizate sub forma de consortiu.
Ca raspuns la aceste prime si bonusuri, ministrul de finante Wouter Bos a cerut o modificare a legislatiei pentru a aplica taxe mai mari unor astfel de plati.
Augustin Landier, asistent la Facultatea de Finante din cadrul Universitatii New York, a declarat ca managerii de top sunt platiti direct proportional cu valoarea companiei pe care o conduc. "Datorita globalizarii, am fost martorii unor cresteri spectaculoase. Chiar daca un CEO poate adauga 0,001% la valoarea companiei pe care o conduce, acest lucru inseamna multi bani in plus la scara unei multinationale", a declarat Landier.
Desi multi manageri europeni par sa fie ingrijorati de valul de agresiune indreptat impotriva lor, marea lor majoritate nu par sa aiba remuscari in privinta salariilor incasate.
De exemplu, Wiederking de la Porsche a afirmat ca salariul sau este in intregime justificat. Cand a preluat conducerea companiei in 1993, Porsche se afla in pragul falimentului.
Acum, compania condusa de el este printre cei mai profitabili producatori auto, cu o marja operationala de 80%.
"Cred ca atunci cand o companie se dezvolta, cei care au contribuit la aceasta dezvoltare trebuie sa se bucure de avantajele ei", a declarat directorul de la Porsche.
Cu toate acestea, nu numai europenii se simt amenintati de golul tot mai mare dintre saraci si bogati. Studiul realizat de Financial Times in colaborare cu firma Harris a dezvaluit ca si respondentii din Statele Unite sau China si, intr-o masura mai mica, cei din Japonia sunt la fel de ingrijorati de diferenta tot mai mare de statut social.
In plus, majoritatea europenilor care au raspuns la chestionar au declarat ca nu vor avea parte de schimbari majore in urmatorii cinci ani, doar 5% declarandu-se increzatori in puterea politicienilor de a interveni in astfel de situatii.
Poate ca politicienii vor reusi sa introduca legi care sa restrictioneze platile excesive catre managerii de top si poate ca presiunile din partea actionarilor vor convinge directorii sa fie mai moderati.
Cu toate acestea, era hipercapitalismului, cum a fost numita in Franta, nu da semne ca se va termina prea curand.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO