ZF 24

O nouă posibilă falie Est-Vest, impozitarea companiilor: Occidentul sugerează pe ocolite că Estul îi fură capitalul şi cere taxarea mai înaltă a profitului firmelor

Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie: Trebuie să redefinim ceea ce este acceptabil în privinţa concurenţei fiscale, având în vedere că noi trăim într-o nouă realitate (decât în cea în care au fost luate deciziile economice iniţiale – n. red.). Sunt ferm în favoarea ideii de impozitare minimă efectivă

Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie: Trebuie să redefinim ceea ce este acceptabil în privinţa concurenţei fiscale, având în vedere că noi trăim într-o nouă realitate (decât în cea în care au fost luate deciziile economice iniţiale – n. red.). Sunt ferm în favoarea ideii de impozitare minimă efectivă

Autor: Iulian Anghel

09.03.2020, 19:50 1008

Comisia Europeană gândeşte modificarea modului de impozitare în UE şi vizează, între multe altele, introducerea unui prag minim de impozitare a profitului companiilor, aflat la un nivel ridicat în occident, dar mai redus în est: de pildă 33% în Franţa sau 30% în Germania, versus 16% în România, 10% în Bulgaria sau 9% în Polonia.

„Dumping social“ a fost refrenul anului elec­toral francez 2017 când actualul pre­şedinte Emannuel Macron lupta pentru primul său mandat.  Cel de-al doilea front al lui Macron, extern de această dată, pe lângă cel intern, nu a vizat nici China, nici Rusia, ci Polonia, ţară pe care a acuzat-o, în repetate rânduri, că practică, prin taxele mici, „dumpingul social“ şi fură, astfel, capitalul din Franţa lăsându-i pe muncitorii francezi pe drumuri. Polonia extrage profit din Vest, dar nu respectă reglile Occidentului, de aceea împotriva Varşoviei trebuie luate măsuri, a susţinut, la acea vreme, Macron.

Trei ani mai târziu, comisarul pentru economie, italianul Paolo Gentiloni, vorbeşte despre necesitatea impunerii unui prag minim pentru impozitarea companiilor, la nivelul UE.

„Trebuie să redefinim ceea ce este acceptabil în privinţa concurenţei fiscale, având în vedere că noi trăim într-o nouă realitate (decât în cea în care au fost luate deciziile economice iniţiale – n. red.). Sunt ferm în favoarea ideii de impozitare minimă efectivă“, a spus săptămâna trecută Gentiloni, într-un discurs referitor la viziunea UE  privind impozitatea. Trebuie, mai spune comisarul, pusă problema până la ce prag ţările pot reduce taxele pe profit. Comisarul a prezentat mai multe propuneri de taxare avute în vedere de Comisia Europeană: eliminarea subvenţiilor pentru combustibilii fosili (pentru a sprijini Green Deal-ul european), combaterea mai puternică a evaziunii, eliminarea fraudei transfrontaliere, impozitarea coloşilor IT. Comisiarul a mai spus că este pregătit să propună o viziune a Uniunii privind crearea unei baze comune de impozitare corporativă consolidată.

Propunerile, în întregime, sunt importante, dar impozitarea compa­niilor atrage, cel puţin în ţările din est, atenţia. Privind harta UE se vede limpede că ţările din estul Europei au impozite mai mici – şi când vine vorba de impozitarea veniturilor, şi când vine vorba despre impozitarea profitului.

Fără o infrastructură solidă, taxele mici au reprezentat vreme de două decenii atuul ţărilor din est în faţa investitorilor. Acum, dacă lucrurile se vor schimba, un nou conflict pare inevitabil.

Comisarul pentru economie vorbeşte despre concurenţă fiscală şi despre limitele ei, aşa cum, în urmă cu trei ani, Macron vorbea despre dumpingul social, cu un exemplu concret pe masă: o fabrică a Whirlpool părăsea atunci oraşul francez Amiens pentru a se instala în Polonia, având drept argument taxele mai mici. Dumpingul social trebuie eliminat, tuna Macron, a cărui campanie s-a axat puternic pe susţinerea muncitorilor francezi în competiţia lor cu cei care practică dumpingul social.

Nu este o întâmplare că, la preluaea mandatului, Macron a vizitat Austria (pentru a se coordona cu ea), România şi Bulgaria având ca scop limitarea numărului de „muncitori detaşaţi“ din ţările sărace în ţările bogate, muncitori care, prin salariile mici plătite, ar face concurenţă neloială muncitorilor francezi. În plus, nu ar fi deloc corect ca aceşti „detaşaţi“ să plătească taxe în ţările din care provin.

Un alt punct asupra căruia UE s-a aplecat (provocând coliziunea Vest-Est) propunând noi reglementări, loveşte direct interesele de afaceri din România şi ale Estului. Acesta vizează transportul internaţional auto de mărfuri, care, anul trecut, a avut un excedent pe România de aproape

5 mld. euro. Normele au trecut de Parlamentul European şi prevăd, între altele: camioanele trebuie să se întoarcă la centrul operaţional al întreprinderilor la fiecare opt săptămâni. Apoi, perioada de odihnă obligatorie de la sfârşitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului, companiile fiind, prin urmare, obligate să plătească cazarea şoferilor. Şi altele. Acestea toate reduc din profitul operatorilor.

Nu există în tratate constrângeri pentru armonizarea întregii legislaţii fiscale la nivelul Uniunii (am vorbi atunci de o federaţie) şi se părea că nu este un subiect de mare actualitate. Dar nemulţumirile unor oficiali occidentali faţă de nivelul redus de taxe din Est sunt făcute publice din ce în ce mai des. Iar în vârtejul în care este angrenată Uniunea astăzi nicio surpriză nu poate fi exclusă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO