Grădiniţele private au devenit unul dintre cele mai interesante modele de business din România, numărul instituţiilor de profil dublându-se în ultimul deceniu, până la peste 250 de unităţi, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi de la Ministerul de Finanţe.
Dezvoltarea sectorului privat pe piaţa dedicată cursurilor pentru copii a avut loc în ciuda faptului că numărul nou-născuţilor a scăzut cu mai mult de 8% în ultimii zece ani.
„Natalitatea scăzută nu afectează semnificativ piaţa grădiniţelor private pentru că standardul de viaţă mediu creşte, în special în oraşele mari. Iar criza sistemului educaţional, începând de la vârstele cele mai mici, face în aşa fel încât copiii să migreze spre mediul privat. Dar nu vedem încă o migraţie masivă, pentru că taxele de la privat încă sunt mari, de unde şi numărul de locuri prea mic de la stat în comparaţie cu cererea. Rămâne de văzut ce se va întâmplă când cei de la privat vor scădea preţurile“, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR).
Pentru antreprenorii care au pariat pe investiţii în grădiniţe private, acest model de business reprezintă una dintre cele mai sigure investiţii pe termen mediu şi lung.
Datele ZF arată că investiţia medie într-o grădiniţă este de 30.000 de euro, cost care acoperă, în general, închirierea unui spaţiu şi amenajarea lui, dotarea cu mobilier şi angajarea a cel puţin unei persoane care are pregătire pedagogică. Cele mai multe dintre grădiniţele private înfiinţate în ultimii ani nu au fost puse pe picioare de oameni cu experienţă, ci, în majoritatea cazurilor, businessul a fost creat de nevoie – din cauza numărului foarte mic de locuri în grădiniţele de stat, chiar şi în condiţiile unei natalităţi mult diminuate, dar şi a dotărilor şi a spaţiului limitate. Majoritatea foştilor corporatişti sau a românilor cu profesii liberale au făcut acest pas după ce au devenit părinţi.
„De mai bine de nouă ani îmi doream acest lucru, dar a fost nevoie să devin mamă pentru a doua oară pentru a avea curajul să fac pasul către antreprenoriat. Sunt sigură că încă este loc pe piaţă pentru astfel de businessuri, pentru că serviciile de educaţie pentru copiii preşcolari încă pot fi îmbunătăţite“, preciza Ileana Popescu, o fostă corporatistă care anul trecut a înfiinţat o grădiniţă de 500 mp în Capitală, după o investiţie peste 30.000 de euro.
În general, cei abia intraţi pe piaţa grădiniţelor private încep cu unităţi care pot să şcolarizeze câteva zeci de elevi, cel mult, şi practică taxe de şcolarizare pornind de la 500 de lei pe lună (pentru programul scurt şi fără opţionale) şi până la 1.500 de lei pe lună (pentru programul lung, care include mese şi activităţi extraşcolare).
Sunt însă şi antreprenori, unii dintre ei de „carieră“, care au riscat mai mult şi au investit sume mult mai mari pentru a înfiinţa o grădiniţă. Printre aceştia se numără şi Andreea şi Marius Mihai, doi tineri de 30 de ani din Timişoara, care în 2011 au decis să pună la bătaie peste 120.000 de euro (din care 35.000 de euro din fonduri nerambursabile de la stat) pentru a înfiinţa o creşă şi o grădiniţă, sau Cristian şi Roxana Stoiculescu, care în urmă cu aproape doi ani au cheltuit 2 milioane de euro într-o grădiniţă cu patru etaje amplasată în Bucureşti. În 2013, pe plan local erau înregistrate 254 de grădiniţe private (ZF a luat în calcul doar instituţiile care aveau drept cod CAEN „învăţământ preşcolar“, în timp ce în urmă cu zece ani numărul acestora depăşea cu puţin 120 de unităţi.
