Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank, a fost validat de cele patru comisii de specialitate de la Senat şi Camera deputaţilor în funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu o majoritate de 44 de voturi. Audierea candidaturii lui Negriţoiu a durat circa 40 minute.
Mâine urmează votul final în plenul Parlamentului.
Premierul Victor Ponta a anunţat la mijlocul săptămânii trecute, după discuţii cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că fostul director general al ING Bank România Mişu Negriţoiu este propus pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
La audierile de luni, Negriţoiu a răspuns mai multor întrebări privind priorităţile pe care le va avea la ASF, dar şi referitoare la eventuala sa implicare în cazul operaţiunlor ING cu Iran şi Cuba, pentru care grupul olandez a semnat în 2012 o înţelegere cu autorităţile americane.
"Instituţia trebuie reclădită şi reprofesionalizată. M-am angajat la asta şi sunt hotărât s-o fac. Trebuie să am un răgaz de timp. Desigur că trebuie reconstruită şi imaginea (...) ASF este poate cea mai dâmboviţeană instituţie din România azi. Noi trebuie s-o facem o instituţie europeană", a afirmat Negriţoiu.
El a arătat că în instituţie nu salariile mari reprezintă principala problema, ci necorelarea acestora cu eficienţa lucrătorilor ASF.
"Cred că doar salariile sunt problema, ci cheltuielile totale, eficienţa.Trebuie să întărim funcţiile de supraveghere şi control, care să dea confortul consumatorilor că au încredere şi sunt protejaţi. Peste zece milioane de consumatori au legătură cu aceste pieţe, şi nu sunt doar RCA. Le trebuie educaţie investiţională (...) Cred că pe pieţele financiare s-a cam trerminat epoca în care poţi să faci bani uşor, în niciun caz încălcând regulile. Jucătorii trebuie să ştie că funcţionăm cu reguli şi disciplină. Cine nu le respectă, dispare", a continuat Negriţoiu.
El a răspuns interpelării deputatului Andreea Paul, care l-a întrebat dacă va decide o reducere drastică a salariilor în ASF, în condiţiile în care preşedintele autorităţii de supraveghere din Polonia avea anul trecut o remuneraţie de 3.700 de euro pe lună şi acoperea o piaţă de 500 de miliarde euro, în timp ce în românia veniturile preşedintelui ASF sunt de 14.000 de euro pe lună, la o piaţă de circa 30 de miliarde lei.
În ceea ce priveşte tranzacţiile cu Iran, Negriţoiu a negat vreo implicare, arătând că singura operaţiune derulată prin România s-a realizat înainte de mandatul său, iar, mai mult, el a fost însărcinat să verifice aceste lucruri.
"În România a fost un caz care n-a existat pe timpul mandatului meu, nu l-am procesat. Greşeala este a celui care a făcut acreditivul, că nu a întrebat de zece ori cine este destinatarul final. N-am avut nicio legătură (...) Că înţelegerea a fost în timpul mandatului meu, asta aşa este. Eu n-am cunoştiinţă să fi fost cineva sancţionat din ING (...) Şi am mai citit de FBI. Ce să aibă FBI, mi se pare o glumă, eventual CIA?", a adăugat Negriţoiu.
În ceea ce priveşte situaţia moştenită, Negriţoiu a afirmat că în asigurări trebuie "stopată hemoragia", şi probabil va fi nevoie de norme noi.
"Dosarele DNA pot să fie o bună lecţie. Trebuie să învăţăm din greşeli, dar nu înseamnă că acum vom face numai poliţie. Sunt multe feluri în care angajaţii sunt motivaţi (...) ASF trebuia să-şi facă treaba înaintea DNA", a completat Negriţoiu.
