ZF 24

Marile întrebări la Bechtel: cum să pierzi un contract clasificat şi cum să anulezi un contract pe care nu-l ai

Declaraţia şoc a ministrului marilor proiecte de infrastructură, Dan Şova, potrivit căreia originalul contractului iniţial cu americanii de la Bechtel pentru construcţia Autostrăzii Transilvania „nu s-a găsit“, ridică semne de întrebare care pun în încurcătura toată administraţia română. Contractul cu Bechtel, prin care statul român a plătit 1,4 mld. euro pentru doar 52 de kilometri de autostrăzi, este considerat cel mai păgubos acord încheiat de România după Revoluţie, iar autorităţile au anunţat că îl vor desecretiza odată cu rezilierea acestuia, lucru care s-a întâmplat la finalul lunii mai. Ce a desecretizat până la urmă statul român şi, mai important, cum a putut statul să rezilieze în mai un contract care nu mai poate fi găsit în iulie?

ZF adresează o serie de întrebări la care statul român ar trebui să ofere răspunsuri, pentru a lămuri situaţia acordurilor în­cheiate cu Bechtel.

1) Ce contract a reziliat CNADNR dacă nu a avut la dispoziţie acordul iniţial încheiat cu americanii de la Bechtel?

Chiar dacă de-a lungul timpului contractul iniţial cu Bechtel a fost modificat prin diferite acorduri, reziliarea sau încetarea produsă anul acesta nu se putea face altfel decât pe baza contractului iniţial, chiar dacă acesta era în original sau o simplă copie, conformă cu originalul. „Rezilierea sau încetarea contractului cu Bechtel se putea face pe copii ale contractului original, nu neapărat pe original. Indiferent de acordurile ulterioare de modificare, acestea fac referire la clauze din contractul iniţial la care trebuie să te uiţi în momentul rezilierii. Întrebarea e cum a dispărut un contract secret, care ar trebui să se ţină sub supravegherea ofiţerilor SRI până la urmă. Este aberant şi complet ciudat“, spun surse din piaţa de avocatură.

Pe de altă parte, reprezentanţii SRI spun că instituţia nu are niciun fel de competenţă în păstrarea sau supravegherea unui contract precum cel încheiat cu Bechtel. “Nu suntem în măsură să păzim aceste contracte, fiecare instituţie are un birou care gestionează documentele clasificate, iar SRI nu are niciun fel de competenţă în acest caz”, potrivit reprezentanţilor SRI. 

2) De ce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), aflat în coordonarea ministrului Dan Şova, a anunţat că a fost publicat şi desecretizat „contractul cu Bechtel“, dacă acum nu poate fi găsit?

DPIIS a arătat săptămâna trecută, printr-un comunicat de presă, că a publicat pe site-ul propriu „contractul cu Bechtel International“ şi documentele declasificate referitoare la „contractul dintre statul român şi Bechtel International“. 

Cu toate acestea, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova, a spus ulterior că desecretizarea contrac­tului cu Bechtel, semnat în 2003, nu s-a făcut pentru că la Ministerul Transporturilor nu

s-a găsit varianta originală a acestuia. Pe de altă parte, fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a arătat că documentul se află la Serviciul Probleme Speciale, etaj 2, camera 58, din clădirea Ministerului Transporturilor. Până în prezent, DPIIS sau Şova nu au anunţat dacă au găsit contractul original în locul indicat de Anca Boagiu.

 

3) De ce Şova spune că nu găseşte contractul cu Bechtel, când pe site-ul DPIIS este publicat un contract de 98 de file încheiat la 19 decembrie 2003, denumit „Contractul de construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş“?

DPIIS a publicat pe site-ul propriu acordurile de modificare a contractului cu Bechtel din 2006 şi 2011, respectiv contractul de reziliere de anul acesta, numai că cel mai important contract, cel semnat iniţial în 2003, a fost desecretizat doar parţial. Deşi Şova susţine că acel contract din 2003 nu este de găsit la Ministerul Transporturilor, în linkul care face trimitere la „acordul de modificare a contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş aprobat prin Hotărârea Guvernului 224 din 2006“ se regăseşte un document denumit „contract de construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş“, încheiat pe 19 decembrie 2003 şi semnat de CNADNR, prin directorul general de la acea vreme, Mihail Başulescu, şi de Bechtel Interna­tional, prin vicepreşedintele Michael A. Adams. Din document însă lipsesc anexele, care fac referire la clauze importante, precum preţurile unitare pe care Bechtel le poate practica, calendarul plăţilor pe care CNADNR le va face sau împărţirea costurilor estimate pentru construcţie.

 

4) Poate România primi despăgubiri de la Bechtel pentru plata a 1,4 mld. euro pentru doar 52 km de autostrăzi construiţi, dacă va da în judecată firma americană?

România a ajuns să plă­tească în cei zece ani de contract cu americanii de la Bechtel un cost total de aproape 27 de milioane de euro pe kilometrul de autostradă, când în mod normal un kilometru de astfel de drum poate fi realizat cu 5-7 milioane de euro, potrivit informaţiilor ZF. „Dacă ar exista posibilitatea să ceară despăgubiri, statul român nu s-ar putea îndrepta împotriva statului american pentru acestea, ci îm­potriva entităţii juridice Bechtel. Nevăzând însă contractul iniţial, e greu de spus dacă România poate cere despăgubiri sau nu“, au spus surse avocaţiale. În contractul încheiat pe 19 decembrie 2003 şi publicat pe site-ul DPIIS sunt specificate clauze de reziliere a acordului între CNADNR şi Bechtel, însă nu sunt precizate concret sumele pe care fiecare dintre cele două părţi le primeşte sau le plăteşte în urma încetării contractului.

 

5) Poate fi pus contractul păgubos cu Bechtel pe agenda relaţiilor diplomatice România - Statele Unite?

Contractul încheiat de statul român cu americanii de la Bechtel a fost considerat ca fiind unul acordat pe considerente politice. Mai mult, de fiecare dată când s-au purtat negocieri între statul român şi Bechtel, reprezentanţii ambasadei americane la Bu­cureşti au fost prezenţi. În 2011, când statul român anunţa că Bechtel va mai construi doar tronsonul Su­placu de Barcău - Borş şi nu întreaga Auto­stradă Tran­sil­vania, am­basa­dorul SUA la Bucureşti de la acea vreme, Mark Gi­ten­stein, spunea că firma Bechtel este „fericită“ de în­ţe­legere şi, de asemenea, gu­ver­nul american este „fericit“, iar guvernul român este „mulţumit“.

 
 

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.08.2013

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.