Liviu Voinea, ministrul bugetului: Pot reduce soldul datoriei doar când am excedent bugetar, dar asta ar pune mare presiune pe investiţii

„Această emisiune are cel mai scăzut randament pentru eurobonduri româ­neşti  din istorie: 4,76 % la 7 ani faţă de 5,04% în octombrie trecut, deşi condiţiile de piaţă sunt adverse   - nivelul de referinţă a crescut de la 1,3% la 1,8% (aşa-numitul mid-swap - n. red). Deci piaţa a premiat consolidarea fiscală din România şi a apreciat că perspectivele sunt ţncurajatoare“, a spus ministrul bugetului Liviu Voinea.

Agenţia de rating Standard and Poor’s menţine România în categoria „junk“, adică titluri riscante, în timp ce Fitch si Moody’s au ridicat anterior ratingul obligaţiunilor româneşti la „investment grade“, adică „risc redus de investiţii.“

„Ţintim îmbunătăţirea ratingului de ţară în următorul an, pentru a reduce şi mai mult randamentele. Acum avem randamente minime pentru categoria de risc în care suntem plasaţi“, a spus ministrul.

Banii vor fi folosiţi pen­tru refinan­ţarea datoriei publice şi pentru finan­ţarea deficitului bugetar. „Reducerea deficitului are şi scopul de a reduce necesarul de finan­ţare“, a explicat ministrul Voinea. România are de rambursat în octombrie o emisiune de obligaţiuni în valoare de 1,2 miliarde de euro.

Cu toată reducerea de randamente, soldul datoriei publice externe este în creştere în 2013, de la 34,0 miliarde de euro în decembrie 2012 la 35,7 miliarde de euro în iunie 2013.

 În decembrie 2008, soldul datoriei publice externe era de doar 10,5 miliarde de euro, ceea ce arată că în ultimii patru ani datoria externă în valută a României s-a triplat fără ca împrumuturile noi de 25 de miliarde de euro să se vadă în investiţii în infrastructură sau obiective economice.

În aceste conditii, de ce nu poate rambursa România datoriile făcute din economii la buget, pentru  a reduce soldul datoriei externe şi nu să facă noi datorii pentru a plăti datorii vechi, ajungând astfel într-o spirală a datoriei externe?

„Pot reduce soldul datoriei doar când am excedent bugetar, dar asta ar pune mare presiune pe investiţii. Avem o abordare echilibrată, reducerea graduală a deficitului şi economii din dobânzi. Facem economii prin randamentele mai scăzute. De exemplu dobânzile pe care le vom plăti 7 ani la emisiunea de ieri sunt cu 30 milioane euro mai mici faţă de emisiunea din 2012 şi cu 175 milioane euro mai mici faţă de emisiunea din 2011, când a existat însă şi o primă de intrare de piaţă“, răspunde ministrul bugetului.  
 

Vor mai urma noi împrumuturi?

„Pentru 2013 am încheiat accesarea pieţei externe conform strategiei noastre numai dacă condiţiile globale ale pie­ţelor internationale se vor ameliora, atunci am putea lua în calcul o posibilă prefinanţare a lui 2014. Pentru 2014 ne vom păstra aceeaşi strategie de emitent frecvent pe pieţele internaţionale şi în funcţie de condiţiile pieţelor vom alege momentul accesărilor“, a încheiat Voinea.
 

Ce este mid-swap rate

Mid-swap rate - rata de referinţă a pieţei  sau indicatorul de dobândă la euro pe pieţele internaţionale pentru împrumuturile suverane - este în Europa randamentul bondurilor Germaniei în euro.

Mid-swap rate este un element important avut în vedere atunci când o ţară decide să lanseze obligaţiuni pe pieţele externe, alături de CDS (costul asigurării contra riscului de default). Scăderea acestor costuri duce la împrumuturi mai ieftine pentru stat. Dobânda care trebuie plătită de o ţară pentru obligaţiunile în euro este formată din CDS, rata de referinţă mid swap şi o primă de risc de lichiditate. După ce o ţară lansează eurobonduri anunţă că dobânda este formată dintr-un anumit procent/o primă peste mid-swap. La cea mai recentă emisiune de obligaţiuni lansată pe pieţele externe săptămâna trecută de Ministerul Finanţelor dobânda a fost de circa 4,77%, preţul la care s-a împrumutat statul reprezentând 2,95 puncte procentuale peste rata de referinţă a pieţei (mid-swap rate), de 1,825%. Această rată este utilizată frecvent ca referinţă pentru a calcula prima plătită în raport cu rata pieţei. Diferenţialul poate fi calculat în raport cu un benchmark, respectiv împrumurile Germaniei prin emisiuni în euro pentru aceeaşi maturitate. Claudia Medrega

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels