Cei care au verificat în ultimele zile câţi bani au puşi deoparte pentru pensia privată, de care să se folosească la retragerea din activitate, au observat o scădere a sumei cu toate că 3,75% din salariul brut primit pe lunile ianuarie, februarie şi martie au mers în acest cont.
„De ce? Cum adică am cotizat timp de trei luni dar acum am mai puţini bani în cont decât aveam în decembrie 2019?“, este probabil prima întrebare care le vine în minte celor ale căror economii pentru bătrâneţe sunt administrate privat. Circa 7,5 milioane de salariaţi contribuie la Pilonul II de pensii private.
Răspunsul scurt: criza coronavirusului, despre care mulţi spun că o să lase răni mai adânci în economie decât cea din 2008.
Răspunsul lung: criza creată de răspândirea coronavirusului în aproape toate ramurile economiei a determinat măsuri extraordinare de carantină impuse pe fondul pandemiei, ceea ce a afectat consumul intern cât şi exporturile, iar prin urmare această perturbare a economiei a prăbuşit bursele.
Doar că, se mai întreabă unii dintre cei 7,5 milioane de salariaţi, eu nu sunt investitor la Bursă şi nici nu vreau să am legătură cu piaţa de capital. Deci prin urmare cum sunt afectat de prăbuşirea burselor dacă nu investesc? Fiecare din cele 7,5 milioane de viitori pensionari este investitor indirect la o companie listată la bursă, în special la Bursa de la Bucureşti, fie că este vorba de Banca Transilvania, Romgaz, Transgaz, fie că este vorba de burse externe şi de companii precum Louis Vuitton, Daimler, Renault.
Iar cum Bursa de la Bucureşti, adică unde sunt investite circa 90% din plasamentele în acţiuni ale fondurilor de pensii private Pilon II, s-a prăbuşit cu 24% în T1/2020, impactul negativ s-a putut observa şi în banii acumulaţi pentru pensie.
În România sunt şapte fonduri de pensii private – Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, BRD Pensii, Metropolitan Life, NN Pensii, Vital – care prin intermediul administratorilor investesc 3,75% din salariul brut pe care îl primeşte fiecare din cei 7,5 milioane de viitori pensionari.
Cum investesc administratorii în Pilonul II: 63% în obligaţiuni emise de Guvernul României, adică acele titluri de stat care sunt considerate a fi cele mai sigure forme de investiţie, o parte merg şi în obligaţiuni emise de companii, dar şi în depozite bancare, iar 20% merg în acţiuni. Practic 20 lei din fiecare 100 de lei pe care un român îi are pentru pensie sunt investiţi în acţiuni. Acţiunile sunt în general menite să genereze câştiguri mai ridicate în perioade de creştere economică, dar pot fi supuse temporar la fluctuaţii, cum se întâmplă acum în contextul răspândirii coronavirusului. Obligaţiunile asigură stabilitate mai mare în perioade volatile.
Doar că de această criză nu scapă nici măcar cele mai sigure plasamente – obligaţiunile, întrucât investitorii vând aceste instrumente financiare pentru a face rost de lichidităţi, ceea ce afectează randamentele acestor instrumente financiare.
În medie, prăbuşirea burselor din primul trimestru din 2020, a şters 7% din viitoarele pensii ale românilor, ceea ce în mod normal afectează doar pe cei care îşi deschid acum dreptul de a beneficia de această pensie, foarte puţini adică având în vedere că sistemul de pensii private are doar 12 de ani de când funcţionează în România. De exemplu în primele nouă luni din 2019, ASF arată că au fost efectuate plăţi de 52 mil. lei către 5.500 de beneficiari ai Pilonului II. Din 7,5 milioane de participanţi.
De menţionat aici că acea scădere nu este o pierdere ci o depreciere. Şi mai mult decât atât, preţurile scăzute de la Bursa românească au creat o oportunitate rară, de care cel mai probabil s-au folosit şi administratorii de pensii private. Cine nu ar vrea să cumpere acum acţiuni mai ieftine cu 20-30% faţă de începutul anului?
„Viitorii pensionari nu sunt afectaţi de aceste scăderi conjuncturale, iar puţinii participanţi care ies la pensie în această perioadă din Pilonul II sunt protejaţi de mecanismul garanţiei absolute (nivelul total al pensiei nu poate fi mai mic decât valoarea contribuţiilor minus comisioanele legale) şi de performanţele investiţionale trecute ale fondurilor de pensii“, spune Asociaţia Pensiilor Administrate Privat.
Asociaţia menţionează că rezultatele investiţionale ale tuturor fondurilor de pensii private rămân în continuare pozitive dacă le privim pe un orizont de timp relevant, astfel: Ă1,3% în ultimul an (martie 2019 – martie 2020); medie anuală de Ă2,2% în ultimii 3 ani; medie anuală de 3% în ultimii 5 ani şi medie anuală de 5,6% în ultimii 10 ani.
Performanţele fondurilor de pensii trebuie judecate pe termen lung. „Panica nu este justificată în cazul unor scăderi pe termen scurt, cauzate de evenimente obiective precum actuala criză globală. Odată cu aşteptata revenire economică, pieţele financiare îşi vor reveni şi ele, la fel şi rezultatele fondurilor de pensii şi de investiţii, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată, inclusiv după criza financiară din 2007-2009.“
