De asemenea, el a spus că statele membre ar trebui să fie tratate în mod egal, astfel încât să se menţină politica de coeziune şi dezvoltarea economică. Afirmaţiile ministrului vin într-un context în care Uniunea Europeană se confruntă cu mai multe provocări noi, printre care Brexit, migraţia şi o politică comună de apărare.
Ministrul a subliniat dreptul implicării tuturor statelor membre în procesele decizionale din cadrul UE, dar şi importanţa denunţării standardelor duble între statele membre: „Nu fiţi timizi, avem dreptul să ne propunem ideile pentru viitorul Uniunii Europene. În mod general, pot spune că în Uniunea Europeană sunt câteodată standarde duble în ceea ce priveşte membrii Uniunii Europene. Câteodată ţările sunt tratate diferit. Noi am criticat pe alocuri aceste diferenţe“.
Un exemplu este deficitul bugetar de maximum 3% din PIB, care este un standard unic în UE. Franţei i-a fost acceptată trecerea peste aceste prag, lucru care ameninţă politica de coeziune, economia Uniunii Europene, este părerea ministrului de externe: „Desigur, am ridicat această problemă. Trebuie să fim uniţi. Cu alte cuvinte, suntem trataţi ca membri de categoria a doua şi nu acceptăm acest lucru. Aşadar, vom protesta şi sperăm că alte ţări ne vor susţine“.
În continuare, ministrul de externe polonez Jacek Czaputowicz a răspuns întrebărilor ZF.
Cât de departe vedeţi viitorul Uniunii Europene?
„Suntem în plin proces de discuţii despre viitorul UE. În Polonia discuţiile sunt conduse de consultaţii cu societatea civilă, am luat parte personal la întâlniri despre cum vede aceasta viitorul UE. Avem o viziune, atât în Polonia, cât şi în Europa Centrală. O singură Europă înseamnă să nu divizăm Europa, aceasta ar trebui să fie unită. De asemenea, UE trebuie să fie competitivă şi robustă din punct de vedere economic, însemnând că trebuie să conservăm patru libertăţi fundamentale: libera circulaţie a bunurilor, a capitalului, a muncii şi serviciilor. Spun asta pentru că vedem pericole, măsuri protecţioniste.
Există o ameninţare pentru limitarea competitivităţii şi trebuie să păstrăm aceste libertăţi pentru a garanta că Europa se va dezvolta economic. Ambele noastre ţări sunt fruntaşe în ceea ce priveşte creşterea economică. Ambele ţări contribuie la creşterea economică a Uniunii Europene. Alte ţări care nu se dezvoltă trebuie să-şi revizuiască politicile economice.
Aşadar, o altă problemă ar fi democraţia în UE. Instituţiile au un deficit de democraţie. Când ne gândim la UE, ne gândim la susţinerea cetăţenilor europeni şi la cum să garantăm legitimitatea acestora, iar acestea ar trebui să aibă baza în parlamentele naţionale, pentru că ele reprezintă cel mai bine cetăţenii şi ar trebui să fie implicate în luarea deciziilor.“
„Am menţionat câteva idei: o Europă unită, nu divizată, competitivă şi în dezvoltare din punct de vedere economic, bazat pe libertăţi democratice. Ar trebui să împărtăşim aceasta viziune.
În Sibiu am discutat despre viitorul UE şi noi, ţările din regiune, ne-am exprimat viziunea despre aceasta. Nu fiţi timizi, avem dreptul să ne propunem ideile pentru viitorul Uniunii Europene.
Trebuie să găsim şi noi resurse financiare pentru următorul exerciţiu financiar multi-anual. Sunt noi provocări în Uniunea Europeană care trebuie abordate, cum ar fi migraţia şi apărarea, însă nu cu costul politicilor tradiţionale.“
Cât de reală este ameninţarea Rusiei pentru Europa şi în ce constă această ameninţare?
„Noi vedem Rusia ca o ţară care abordează o politică agresivă în ceea ce priveşte Vestul, în special faţă de vecinii ei. Aşadar, desigur, situaţia din Ucraina, anexarea Crimeei, recenta escalare a conflictului în Marea Azov, arată că este o încălcare gravă a principiilor internaţionale şi o încălcare a integrităţii Ucrainei. Înainte cu 10 ani, au fost activităţi şi împotriva Georgiei.
Rusia a fost acuzată de folosirea armelor chimice în Siria, atacul asupra lui Sergei Skripal din Marea Britanie, atacuri cibernetice, dezinformare, că Rusia ar dori influenţarea politicilor interne, în special în Balcanii de Vest, dar şi în Vest, există şi anumite dovezi. În acest sens, UE încearcă să combată aceste acţiuni, să pornească campanii împotriva dezinformării, să combată atacurile informatice. Trebuie să fim uniţi pentru a demonstra că nu acceptăm aceste politici ostile ale Rusiei.
Cum am spus, trebuie să îmbunătăţim rezistenţa la aceste ameninţări hibride. Anul acesta avem alegeri în Parlamentul European şi trebuie să luăm în considerare posibilitatea existenţei unor activităţi ruseşti în anumite state membre. În acelaşi timp, trebuie să demonstrăm solidaritate cu victimele acestor politici ale Rusiei, cum ar fi Ucraina. Am vizitat Ucraina recent de două ori, pentru a demonstra solidaritate. Trebuie să menţinem presiune pe Rusia pentru a opri aceste activităţi. 24 de marinari ucrainieni încă sunt arestaţi şi ţinuţi captivi în Moscova. Acest lucru nu poate fi acceptat.
În ceea ce priveşte politicile fiscale în rândul statelor membre, credeţi că există fair-play în Uniunea Europeană?
„În mod general, pot spune că în Uniunea Europeană sunt câteodată standarde duble în ceea ce priveşte membrii Uniunii Europene. Câteodată ţările sunt tratate diferit. Noi am criticat pe alocuri aceste diferenţe. De exemplu, deficitul bugetar de 3% este un standard unic în UE. Când este o încălcare evidentă a acestei reguli, câteodată UE nu o bagă în seamă. De exemplu, Franţei i-a fost acceptată trecerea peste aceste prag, lucru care ameninţă politica de coeziune, economia Uniunii Europene. Desigur, am ridicat această problemă. Trebuie să fim uniţi.
Ceea ce este foarte important pentru ţările din regiunea noastră este să luptăm şi să arătăm că nu aceptăm standardele duble. Elemente din sistemul nostru judiciar au existat şi în alte ţări europene, unde nu au fost probleme. Ne-au criticat şi au spus că sistemul nostru judiciar este politizat. În acelaşi timp, un parlamentar din Bundestag (parlementul Germaniei „ n. red.), acum câteva săptămâni a devenit preşedintele adjunct al Curţii Constituţionale din Germania, lucru imposibil în Polonia. Ce s-a întâmplat?
Cu alte cuvinte, suntem trataţi ca membri de categoria a doua, şi nu acceptăm acest lucru. Aşadar, vom protesta şi sperăm că alte ţări ne vor susţine.“
