Austria a criticat sancţiunile Occidentului contra Rusiei, a semnat un contract prin care colaborează cu Gazprom la construirea gazoductului rusesc South Stream şi i-a oferit preşedintelui Vladimir Putin o platformă de atac contra politicilor Statelor Unite. Toate aceste „cadouri“ sunt făcute de Viena Rusiei cu toate că Bruxellesul a forţat Bulgaria, cel mai sărac stat din UE, să îngheţe colaborarea cu Gazprom la construirea aceluiaşi gazoduct, despre care spune că încălca regulile comunitare privind concurenţa. Austria cere derogarea South Stream de la aceste reguli.
Preşedintele Putin a venit marţi la Viena la câteva ore după ce grupul austriac de energie OMV a semnat cu cel rusesc Gazprom contractul prin care au pus bazele consorţiului South Stream Austria, cel care va construi secţiunea austriacă a gazoductului South Stream. Conducta ar trebui să aducă gaze ruseşti în sudul şi centrul Europei ocolind problematica Ucrainei.
Directorul general al OMV a explicat că acest gazoduct va „asigura securitatea energetică a Europei, dar mai ales a Austriei“. Austria, unul dintre pilonii zonei euro, este dependentă în proporţie de 50% de gazele importate de Rusia.
Pentru Bulgaria, gazoductul ar asigura nu doar o siguranţă energetică mai mare în faţa problemelor pe care Rusia le are cu Ucraina – Bulgaria este dependentă în totalitate de gazele ruseşti –, ci şi preţuri cu discount pentru importurile din Rusia.
Ambasada americană din Viena a atacat mascat decizia Austriei printr-un comunicat în care se arată că unitatea transatlantică este esenţială pentru „descurajarea agresiunilor din partea Rusiei“ şi că austriecii „ar trebui să se gândească cu atenţie dacă evenimentele de astăzi contribuie sau nu la acest efort“, scrie Deutsche Welle.
La întâlnirea cu preşedintele austriac Heinz Fischer Putin a respins criticile spunând că „prietenii noştri americani vor să aprovizioneze ei Europa cu gaze naturale. Ei fac orice pentru a sabota acest contract“.
Putin şi Fischer au scos în evidenţă legăturile de afaceri strânse dintre Austria şi Rusia, preşedintele rus descriind Austria ca un partener „important şi de încredere“. Austria a fost prima ţară vest-europeană care a semnat, în 1968, cu Moscova contracte de aprovizionare pe termen lung cu gaze. Rusia este al treilea cel mai mare partener comercial din afara UE al Austriei, după SUA şi Elveţia.
Ministrul suedez de externe a criticat vizita lui Putin la Viena. „Ştim că Putin vrea să învrăjbească UE. Ruşii întotdeauna fac aşa când sunt încolţiţi“, a spus el.
Comisia Europeană a cerut tuturor statelor membre să reziste presiunilor Kremlinului pentru realizarea proiectului South Stream argumentând că acesta nu respectă legea concurenţei în UE pentru că nu oferă acces la conductă altor distribuitori în afară de Gazprom – regula accesului terţilor. EU se opune şi faptului că Gazprom va controla atât gazoductul cât şi livrările de gaze. South Stream contravine, de asemenea, politicii UE de diversificare a surselor de energie pentru a se reduce dependenţa de Rusia.
Bulgaria este ţara pe teritoriul căreia gazoductul, care va trece prin Marea Negră, iese la suprafaţă şi pătrunde pe teritoriul UE, prin urmare este un element important în realizarea proiectului.
CE a fost drastică în privinţa colaborării Bulgariei în South Stream şi a deschis procedură de infringement împotriva ţării, care a încercat, fără succes, să găsească breşe în legislaţia UE pentru a continua proiectul. Bruxellesul a cerut oprirea lucrărilor la secţiunea bulgărească a South Stream din două motive.
Primul este faptul că South Stream Bulgaria a primit sarcina proiectării, finanţării, contruirii şi gestionării conductei într-un mod netransparent şi fără competiţie, a explicat Chantal Hughes, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru piaţa internă Michel Barnier, pentru postul naţional de radio din Bulgaria. Un alt motiv de îngrijorare sunt acordurile cu subcontractorii, care avantajează anumite companii ruseşti şi bulgăreşti. Retorica Bruxellesului contra implicării Bulgariei în South Stream a devenit mai dură după ce s-a aflat cu certitudine că pentru lucrările de construcţie partea bulgară a ales o companie a cărui proprietar este vizat de sacţiunile Occidentului. Aceste sancţiuni nu vizează însă nici pe preşedintele Rusiei, care poate astfel călători liber în UE, şi nici pe vreun oficial de rang înalt al Gazprom.
