Încrederea analiştilor financiari în economia românească a urcat în aprilie la maximul ultimelor 12 luni, pe fondul aşteptărilor pozitive legate de evoluţia economiei în perioada următoare, dar şi ca urmare a evaluărilor condiţiilor curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii. Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a ajuns în aprilie la 44 de puncte de la 33,8 în martie.
Activitatea economică a dat semnale de revigorare în primele luni ale anului, iar analiştii au îmbunătăţit sau se pregătesc să majoreze estimările privind creşterea PIB din acest an spre 2% sau chiar peste, în ipoteza unui an agricol bun. Creşterea economică din primul trimestru, de 2,1%, a surprins plăcut, depăşind cu mult aşteptările analiştilor. Vestea bună pentru România a venit în contextul în care UE a reintrat în recesiune în T1, în timp ce zona euro a continuat să se afunde în recesiune pentru al şaselea trimestru consecutiv.
Percepţia pieţelor externe privind România s-a îmbunătăţit continuu pe parcursul acestui an, având în vedere semnalele de redresare a economiei, performanţa exporturilor, excedentul de cont curent şi reducerea deficitului bugetar.
Iar costurile la care se împrumută statul ating minim după minim, randamentul la obligaţiunile pe zece ani, de exemplu, coborând spre 5% faţă de 7% la începutul lui 2012.
Majorarea salariilor din sectorul public şi a pensiilor a determinat o uşoară contribuţie pozitivă a consumului privat la plusul din economie. Iar BNR se pregăteşte să diminueze dobânda-cheie.
Pentru perioada următoare au fost anunţate o serie de investiţii. Grupul german Bosch, care are afaceri de 180 mil. euro pe piaţa locală şi 1.400 de angajaţi, va finaliza în acest an investiţii de 120 mil. euro în construirea a două fabrici la Cluj-Napoca şi Blaj, unde vor fi angajaţi peste 600 de oameni. Producătorul italian de electrocasnice De’Longhi SpA vrea să producă electrocasnice la fabrica din Jucu. Totodată, chinezii aduc 1 mld. euro la Rovinari, acesta reprezentând primul pas major făcut de o companie chinezească în domeniul energetic local.
Aşa arată partea plină a paharului, optimism care este reflectat şi de indicatorul de încredere macroeconomică CFA România.
De cealaltă parte, în economia reală, în companii, situaţia încă „patinează“. Cu toate că majoritatea datelor macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt împărţite. Oamenii de afaceri, plini de neîncredere după aceşti ani de criză, rămân sceptici în privinţa redresării economiei şi aşteaptă măsuri economice care să încurajeze consumul, să stimuleze mai mult creşterea PIB.
Insolvenţele continuă să crească, totalul pe ultimii cinci ani apropiindu-se de 100.000. În aprilie un număr de 1.460 de firme au intrat în incapacitate de plată, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 6.000 de dosare de insolvenţă, în creştere faţă de 2012, potrivit datelor ONRC. Creditarea lâncezeşte, dar în ultima perioadă au început să apară operatori de call-center-uri care anunţă oferte de credite.
România nu are în prezent un proiect funcţional de strategie energetică, iar în sănătate discuţiile pe marginea pachetului de servicii de bază durează de mult prea mult timp, fără să fie luată încă o decizie.
Guvernul nu a venit până în prezent cu vreun proiect concret pentru relansarea construcţiei de locuinţe, deşi a vehiculat încă de anul trecut intenţia de a transforma programul Prima casă în ìNoua casăî, un instrument de garantare a creditelor ipotecare contractate exclusiv pentru achiziţia sau construcţia unor locuinţe noi. Acest proiect însă nu a avansat, astfel că sectorul construcţiei de locuinţe nu dă semne de revenire după patru ani de scădere.
În 2013 Guvernul a tăiat serios din sumele prevăzute pentru investiţii în infrastructură, astfel că piaţa construcţiilor a început anul cu un minus de 5%, în timp ce declinul lucrărilor de infrastructură a fost de 12% în primul trimestru al anului. Bilanţul ultimelor 12 luni privind absorbţia fondurilor europene pentru infrastructură, de doar 11 milioane de euro, nu este deloc încurajator.
Mai multă încredere de la analişti
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România s-a îmbunătăţit puternic în luna aprilie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni, de 44 de puncte. Indicatorul evaluează previziunile analiştilor financiari membri ai CFA România cu privire la starea actuală a economiei, dar şi perspectivele pentru următoarele 12 luni. În luna martie indicatorul de încredere era la 33,8 puncte. Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţii, pentru un orizont de timp de un an. Deşi indicatorul de încredere a rămas în teritoriu negativ, aceasta este valoarea cea mai ridicată înregistrată în ultimele 12 luni, evoluţia indicatorului fiind influenţată de îmbunătăţirea semnificativă a ambelor componente ale sale. Indicatorul condiţiilor curente a fost de 31,3, iar indicatorul anticipaţiilor a înregistrat valoarea de 50,4 - prima valoare pozitivă din ultimele 12 luni. În ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb sondajul evidenţiază continuarea majorării anticipaţiilor de apreciere a leului. Analiştii chestionaţi văd cursul la 4,400 peste şase luni (faţă de 4,450 în sondajul anterior) şi la 4,450 peste 12 luni.
Puncte forte
- Creşterea economică
Creşterea economică din primul trimestru, de 2,1% faţă de T1 2012, a depăşit cu mult aşteptările analiştilor, România menţinându-se în plutonul puţinelor economii europene care au reuşit să rămână în teritoriul pozitiv. Creşterea PIB din T1, dublă faţă de aşteptările analiştilor, poate fi rezultatul unei performanţe puternice a sectorului serviciilor, iar exporturile este posibil să fi ajutat mai mult creşterea economică, după cum au anticipat unii analişti. Industria a avut cel mai probabil o contribuţie pozitivă, susţinută în principal de autoturisme, în timp ce construcţiile şi investiţiile au fost în scădere.
- Energie
Chinezii aduc 1 mld. euro la Rovinari, acesta reprezentând primul pas major făcut de o companie chinezească în domeniul energetic local. Avizul de construire pentru un grup nou pe cărbuni de un miliard de euro la termocentrala de la Rovinari ar putea fi eliberat în luna noiembrie, iar lucrările ar urma să demareze spre sfârşitul anului.
- Exporturile
Exporturile au însumat în primele trei luni 50,8 mld. lei (11,5 mld. euro), cu 4,6% peste nivelul din T1 2012, după ce au coborât cu 1,4% în martie, la 17,5 mld. lei (4 mld. euro). Evoluţia a fost susţinută în principal de sectorul auto.
Puncte slabe
- Sănătate
Discuţiile pe marginea pachetului de servicii de bază durează de mulţi ani, însă până acum nu s-a luat o decizie. De implementarea acestui pachet depinde dezvoltarea pieţei asigurărilor private. La mijlocul lunii iunie vor începe dezbaterile publice pe marginea pachetul de servicii medicale de bază.
- Energie
România nu are în prezent un proiect funcţional de strategie energetică. Un astfel de document a fost adoptat în 2007 pentru perioada 2007-2011. Alt proiect, pentru perioada 2011-2035, nu a fost aprobat încă de Parlament. Ministrul delegat pentru energie Constantin Niţă a declarat că în luna iunie va selecta „colectivul“ care va fi însărcinat ca până în toamnă să elaboreze o nouă strategie energetică naţională.
- Construcţii
Guvernul nu a venit până în prezent cu vreun proiect concret pentru relansarea construcţiei de locuinţe, deşi a vehiculat încă anul trecut intenţia de a transforma programul „Prima casă“ în „Noua casă“, un instrument de garantare a creditelor ipotecare contractate exclusiv pentru achiziţia sau construcţia unor locuinţe noi. Acest proiect însă nu a avansat, astfel că sectorul construcţiei de locuinţe nu dă semne de revenire după patru ani de scădere. În 2013 Guvernul a tăiat serios din sumele prevăzute pentru investiţii în infrastructură.
- Insolvenţe
Un număr de 1.460 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna aprilie, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 6.000 de dosare de insolvenţă, cu 5,4% mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
