În noul război rece, SUA se folosesc de controlul asupra sistemului financiar mondial pentru a lovi Rusia, care contraatacă exploatând slăbiciunile economice ale aliaţilor

Trezoreria americană a perfecţionat în ultimii doisprezece ani teh­nicile de război eco­nomic ale SUA menite să îngenuncheze aproape orice stat din lume fără să tragă un singur foc de armă, scrie The Telegraph. Bomba financiară cu neutroni construită de SUA se bazează pe controlul hegemonic asupra sistemului bancar internaţional cu sprijinul unei reţele de aliaţi şi cu consimţământul statelor neutre.

„Este un nou tip de război, un fel de insurgenţă financiară care sugrumă, oprind fluxul fi­nanciar al inamicului, iar eficienţa şi am­ploarea lui sunt fără pre­cedent“, ex­plică Juan Zarate, fost con­silier de top al Casei Albe şi al Trezoreriei ame­ricane care a contribuit la implementarea poli­ticilor SUA după atacurile teroriste din septembrie 2001, în cartea Treasury’s War: the Unleashing of a New Era of Financial Warfare (Războiul trezoreriei: începutul unei noi ere a războiului financiar).

Dacă o bancă este acuzată de spălare de bani sau că sprijină activităţi teroriste devine „radioac­tivă“ şi este prinsă în „strânsoarea letală a unui boa constrictor“, iar aceasta echivalează cu pedeapsa cu moartea chiar dacă banca res­pectivă nu are operaţiuni în SUA. Băncile europene nu îndrăznesc să sfideze autorităţile de reglementare americane şi taie orice legătură cu banca victimă.

Zarate scrie că „noul joc geo-economic ar putea fi mai eficient şi mai sublil decât fostele competiţii geopolitice, dar este tot atât de crud şi de distructiv“.

În prezent Washing­tonul strânge laţul cu care a prins Rusia blo­când treptat accesul pe pieţe al băncilor ruseşti, al companiilor şi agen­ţiilor de stat, notează The Telegraph. Noua armă financiară a SUA a fost testată mai întâi pe nimeni alta decât Ucraina în decem­brie 2002. Băncile ucrainene au fost acuzate că spală bani aparţinând şefilor crimei organizate din Rusia. Kievul a capitulat rapid. Alte ţări sau teritorii atacate cu bomba financiară americană au fost Myanmar, Ciprul de Nord, Belarus şi Letonia, iar cea mai notabilă victimă este Iranul.

Rusia este o pradă încă şi mai ape­tisantă pentru Trezoreria ame­ricană, având în vedere că este cel mai mare producător de energie din lume, cu o economie de 2.000 mld. dolari, are oameni de ştiinţă de primă clasă şi arsenal nuclear. Însă economia rusească este strâns legată de cea a Germaniei şi a ţărilor din estul Europei, iar SUA riscă să avarieze propriul sistem de aliaţi dacă îşi nesocoteşte prietenii, notează The Telegraph.

Trezoreria americană poate bloca cardurile de credit şi accesul Rusiei la finanţare de la bănci, excluzând astfel ţara de pe pieţele financiare internaţionale, a explicat pentru Bloomberg Robert Kahn, analist al Consiliului pentru Relaţii Externe din Washington.

Trezoreria poate întocmi o listă de tranzacţii care pot fi blocate, pe care apoi o va comunica Rusiei, a adăugat Kahn.

Până în acest moment Tre­zoreria americană are pe listă două companii, banca rusească Rossiia şi compania de gaze naturale Cerno­morneftegaz, cu sediul în Crimeea, precum şi un grup de lideri separatişti şi oligarhi din cercul de apropiaţi ai preşe­dintelui Putin, precum Gennadi Timcenko, unul dintre proprietarii Novatek, cel mai mare producător independent de gaze naturale din Rusia.

Potrivit lui Zarate, SUA pot hotărî singure aplicarea de sanc­ţiuni împotriva Rusiei, dacă este necesar, de aceea nu contează dacă Uniunea Europeană tărăgă­nează demersurile în această privinţă.

În acest război economic, financiar şi propagandistic Rusia contraatacă exploatând piesele vulnerabile din alcătuirea zonei euro, cele mai recente exemple fiind Ciprul, o economie mică, dar cu probleme uriaşe, şi Franţa, unul dintre motoarele uniunii monetare, dar lipsit de forţă.

Acţiunile contra Rusiei ar aduce dezastru pentru economia cipriotă

Ministrul cipriot de externe Ioannis Kasoulides a avertizat că acţiunile Europei contra Rusiei „pot distruge economia Ciprului“. „Legăturile economice dintre Ci­pru şi Rusia sunt foarte puter­nice. Dacă sancţiunile sunt cu adevărat necesare, atunci fiecare stat mem­bru (al UE – n.r.) ar trebui să poată decide pentru sine dacă participă sau nu“, a afirmat ministrul Ioannis Kasoulides într-un interviu pentru o publicaţie germană.

Economia cipriotă s-a dezvoltat cu banii turiştilor ruşi şi ai oli­garhilor ruşi, care au făcut din sistemul bancar cipriot unul din paradisurile fiscale preferate. După criza financiară şi prăbuşirea economiei şi a băncilor greceşti a venit dezastrul pentru sistemul bancar cipriot supradimensionat. Mulţi observatori spuneau atunci că singura şansă de salvare pentru economia cipriotă ar fi ieşirea ţării din zona euro, ceva de neconceput pentru Germania cancelarului Angela Merkel. Ciprul a primit un pachet de bailout internaţional, sistemul bancar cipriot a fost înju­mătăţit, o parte din depozitele mari au fost confiscate de stat, au fost instaurate controale ale fluxurilor de capital, iar acum sunt indicii că Ciprul este în continuare paradisul fiscal preferat al ruşilor.

Companiile franceze au primit oferte de nerefuzat din Rusia

Rusia caută să-şi apropie elita business-ului francez, iar o asociaţie de oameni de afaceri din Franţa şi Rusia a avertizat că în urma conflictului dintre Occident şi Rusia Franţa va pierde locuri de muncă. Ţinta este bine aleasă de Moscova doarece persistenţa şomajului la cote record reprezintă o problemă sensibilă pentru Francois Hollande, preşedintele francez cu cea mai slabă popularitate. El a promis în campania electorală că va crea locuri de muncă. Dificultăţile cu care se confruntă economia franceză au pus de mai multe ori Parisul pe poziţii contrare cu Germania, motorul stabil al zonei euro. Hollande a promis că va fi vârful de lance al rezistenţei europene contra austerităţii impuse de Berlin. De asemenea, Parisul acuză că euro este o monedă prea germană, a cărei putere îi slăbesc exporturile. Hollande şi-a îndreptat atenţia spre oamenii de afaceri francezi doar după ce strategia lui economică iniţială a dat greş.

La reuniunea anuală de săptămâna aceasta a Asociaţiei de Dialog Franco-Ruseşti, stabilită la Paris în 2004 la iniţiativa preşedinţilor Jacques Chirac şi Vladimir Putin pentru îmbunătăţirea relaţiilor economice dintre cele două ţări, Rusia şi-a scos în evidenţă legăturile strânse pe care le are cu Franţa, un investitor străin important, scrie EurActiv.

Vladimir Yakunin, preşedintele Căilor Ferate Ruseşti, a declarat că grupurile franceze sunt interesate să participe la proiectul prin care se intenţionează construirea unui coridor de transport din Viena către Rusia prin Ucraina şi Slovacia precum şi de construirea unei legături feroviare de mare viteză între oraşele ruseşti Moscova şi Kazan. Partenerii Rusiei pot fi, printre alţii, compania naţională de căi ferate a Franţei SNCF, producătorul de turbine şi trenuri Alstom, conglomeratul industrial şi alte companii de căi ferate din UE.

Yakunin, un aliat apropiat al lui Putin, figurează pe lista persoanelor sancţionate de Statele Unite după ce Rusia a anexat Crimeea. Yakunin a învinovăţit SUA că au incitat statele europene să impună sancţiuni noi.

Banca Rossiya, „banca lui Putin” care are acces la cele mai valoroase active ale statului

Banca Rossiya, pe locul 15 în Rusia în funcţie de active, a sistat luna trecută toate tranzacţiile în valută ca urmare a sancţiunilor aplicate de Statele Unite din cauza legăturilor apropiate ale instituţiei financiare cu aliaţii preşedintelui Vladimir Putin, scrie Thomson Reuters. Guvernul american a argumentat că Rossiya a fost sancţionată pentru că a asigurat „suport material” oficialilor guvernului de la Kremlin şi pentru că cel mai mare acţionar, omul de afaceri Iuri Kovalciuk, este „bancherul personal al oficialilor de rang înalt ai Federaţiei Ruse, inclusiv al lui Putin.” „Toată lumea ştie că Rossiya este banca lui Putin”, a afirmat preşedintele unei instituţii financiare din Rusia, citat de Financial Times. Kremlinul neagă însă orice legătură a preşedintelui rus cu banca.   După ce Putin a venit la putere, Banca Rossiya, cândva o instituţie necunoscută cu sediul în Sankt Petersburg, a obţinut rapid acces la cele mai valoroase active ale statului, inclusiv active de miliarde de dolari ale Gazprom. Banca a cumpărat de la Gazprom o participaţie care îi asigura controlul asupra asigurătorului Sogaz. Tot prin Gazprom, banca Rossiya a cumpărat acţiuni la National Media Group, care deţine 25% din canalele de televiziune CTC, Channel 1 şi NTV cu rol important în peisajul media din Rusia.

Banca deţine şi 50% din Tele2, a patra companie de telecomunicaţii din Rusia în funcţie de mărime.  Aproximativ 30% din acţiunile băncii sunt deţinute de Kovalciuk, care se află, de asemenea, pe lista persoanelor sancţionate de SUA. Gazprom, compania care deţine monopolul exporturilor de gaze din Rusia, deţine o participaţie de 12,3%, iar oamenii de afaceri Nikolai Şamalov şi Dmitry Gorelov, doi cunoscuţi ai lui Putin, au 10,5% din acţiunile băncii. Compania Transoil, deţinută de Volga Grup, un vehicul de investiţii al lui Gennady Timcenko, alt apropiat al lui Putin, controlează 8% din acţiunile Rossiya, iar oligarhul Alexei Mordashov are o participaţie de 6% prin intermediul producătorului de oţel Severgroup. Ioana Tudor

Kremlinul dă vina pe incertitudinile geopolitice pentru problemele economice

Ministrul rus al finanţelor Anton Siluanov a afirmat că economia Rusiei, a cărei creştere pentru 2014 fusese estimată iniţial la 2,5%, ar putea să stagneze în acest an. El a avertizat că este posibil ca Rusia să nu mai fie capabilă să se împrumute atât de mult sau atât de ieftin cât estimase luând în considerare situaţia de pe pieţe, scrie The Wall Street Journal. Oficialii de la Kremlin au afirmat că retragerile record de capital din Rusia şi înrăutăţirea perspectivelor de creştere economică a ţării au legătură cu anexarea Crimeei luna trecută şi cu instabilitatea apărută în aceste condiţii pe pieţele financiare ruseşti. Companiile private ruseşti au pierdut accesul la pieţele de finanţare internaţionale, ceea ce ar putea forţa statul să le salveze, în timp ce fonduri şi active echivalente cu 12% din PIB au părăsit ţara în primele trei luni ale anului, aproape cât tot anul trecut. Banca Mondială previzionează că economia Rusiei se va contracta cu 1,8% anul acesta dacă tensiunile privind Ucraina continuă iar Moscova va fi lovită cu noi sancţiuni.  Deficitul bugetar al Rusiei ar putea atinge 27,7 miliarde dolari în 2014 ca rezultat al scăderii veniturilor în unele sectoare ale economiei şi a amânării planurilor de privatizare.În primul trimestru din 2014, rezervele valutare ale Rusiei s-au diminuat cu 63 miliarde dolari, o sumă record, potrivit ministrului economiei Alexei Uliukaiev. Ministerul rus al economiei şi-a revizuit în urcare estimările privind ieşirile de capital din acest an de la 25 miliarde dolari la 100 miliarde dolari. Rubla s-a depreciat cu 9% în raport cu dolarul în primele trei luni ale anului, ceea ce a determinat scumpirea importurilor şi accelerarea inflaţiei.

Rusia ar putea scoate bani din „fondul pentru zile negre”

Guvernul ar trebui să aloce mai mulţi bani dintr-un fond special alimentat cu veniturile realizate prin vânzarea petrolului şi gazelor naturale pentru proiecte de infrastructură şi de investiţii necesare pentru a impulsiona creşterea economică, a afirmat ministrul rus al economiei Alexei Uliukaiev. Legislaţia rusească limitează cheltuielile neacoperite de venituri directe la 1% din PIB. Dacă împrumuturile sau veniturile din privatizare nu sunt suficiente pentru a acoperi deficitul, cum s-a întâmplat în 2013, guvernul poate apela la fondul pentru zile negre, scrie The Wall Street Journal.