LIVE: Acum la ZF IT Generation, Start-up Pitch: Ce planuri de dezvoltare are platforma de tip “device as a service” INKI.TECH? Cum va fi finanţată expansiunea start-up-ului? Urmăriţi o discuţie cu Liviu Huluţă, CEO al INKI.TECH
ZF 24

În ce componente ale economiei a lovit mai puternic criza în 2009. Se poate anticipa din acele date o posibilă evoluţie pentru acest an?

♦ Prognozele de scădere economică a României se întind pe o plajă foarte largă. De la un plus de 0,3%, avansat de Banca Mondială, la un minus de 6%, anticipat de Comisia Europeană ♦ În 2009 PIB-ul s-a restrâns cu 7,1%.

Prognoza de primăvară a Comisiei Europene anticipează o cădere economică a României, în 2020, de 6%. Este o cădere sub cea prognozată pentru Germania (-6,5%), Franţa (-8,5%) sau Italia (-9,5%).

Explicaţia este că gradul de deschidere a economiei româneşti (export plus import, ca procent din PIB) este mic (80% din PIB), după cum spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

Nu este, sigur, nicio bucurie să ai o cădere mai mică decât Germania, pentru că, oricum, un minus de 6%, de la o aşteptare de plus 4% la începutul anului, este un coşmar. Ce deosebeşte această criză de cea din 2009, când PIB-ul a scăzut cu peste 7%? Se poate anticipa o evoluţie, comparând situaţia de atunci cu cea de acum?

În 2009, sectorul cel mai lovit a fost cel al construcţiilor – o cădere de 13,6% pe volum şi de 14,5% din Valoarea Adăugată Brută (VAB). Din ce se vede până acum, pentru că această criză este complet neobişnuită, serviciile, care în 2009 au pierdut 6,5% din VAB, ar putea rămâne sectorul cel mai afectat.

În 2009, PIB-ul s-a restrâns cu 7,1%. Pe componente ale PIB-ului, consumul final a căzut cu 7,3%, iar investiţiile (formarea brută de ca­pi­tal fix) s-au restrâns cu 36,6%. Exporturile s-au restrâns cu 5,3%, iar importurile cu 20,7%. Din da­tele la T1, până acum exporturile au fost mai afec­tate decât importurile, după o cădere, în martie, de 11% a exporturilor şi una de sub 2% a importurilor. În ceea ce priveşte situaţia bugetului consolidat, veniturile totale au scăzut în 2009 cu 5% faţă de anul precedent (în T1 2020 avem o cădere de 3,3%, an/an), ceea ce a însemnat un minus la buget de 8,3 miliarde de lei. În aceeaşi vreme, la cheltuieli s-au mai adăugat 3,4 miliarde de lei faţă de 2008 (plus 1,8%), ceea ce a produs o lărgire a deficitului bugetar cu încă 11,7 mld. lei. Deficitul a crescut de la 24,8 mld. lei în 2008 (4,6% din PIB) până la 36,5 mld. lei (6,9% din PIB pe metoda cash şi 9,1% din PIB pe ESA). Cum deficitul enorm intrase deja în atenţia pieţelor, guvernul nu a mai avut ce să facă şi a mers la FMI. În martie 2009 a fost semnat acordul cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD (aproape 20 mld. euro), în care guvernul se an­gaja, între altele, să reducă deficitul. Ce a însem­nat acest angaja­ment s-a văzut un an mai târziu când salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%.

Deja, în companii, salariile fuseseră tăiate. FMI a impus guvernului o anvelopă pentru salarii de 7% din PIB şi, astfel ,cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în 2010 de la 47 de miliarde de lei la 42,8 miliardede lei. Acum guvernul are aceeaşi problemă. Cheltuielile cu salariile au ajuns la 10% din PIB. Cheltuielile cu salariile şi pensiile au consumat anul trecut 70% din toate veniturile statului. De aceea, 2020 va fi extrem de dificil pentru guvern pentru că, fără să se schimbe nimic şi cu venituri în scădere (minus 3,3% în primul trimestru, an/an, şi minus 25% în martie curent faţă de martie 2019), Finanţele nu vor avea bani din venituri nici măcar pentru funcţionarea propriului aparat, darămite pentru a ajuta economia.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.