Mutarea consumului dinspre zona de gaze spre cea de energie electrică ar fi o soluţie care pe de o parte ar lăsa la nivelul industriei o resursă importantă de alimentare, iar pe de altă parte ar putea rezolva problema surplusului de energie cu care se confruntă în acest moment România. „Pentru asta avem nevoie nu doar de o strategie energetică, ci de una economică”, spun jucătorii din piaţă.
„Strategia energetică este depăşită. Se lucrează la un caiet de sarcini. Suntem în faza în care compilăm ideile pentru a face un caiet de sarcini”, a declarat Gabriel Dumitraşcu, şeful Direcţiei de Privatizare din Departamentul Energie, în cadrul conferinţei Mediafax Talks About Energy.
Singurul document de strategie energetică pe care îl are România datează din 2007, iar estimările de la acea vreme indicau creşteri pe toate segmentele, de la cererea de energie până la producţie.
De cinci ani însă România, ca mai toate economiile de altfel, a trecut prin criza declanşată odată cu prăbuşirea Lehman Brothers, iar de la estimări de creştere recent Transelectrica a spus că se aşteaptă la scăderi anuale de 4% până în 2017.
Practic, de la o nevoie mare de energie, România a trecut la excedent, care a prăbuşit preţurile pe piaţa locală în absenţa unor soluţii de export. „De la un preţ de 230-240 de lei pe MWh anul trecut, acum am ajuns la 140-150 de lei pe MWh”, a spus Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). „În Turcia ar fi un potenţial de export de 2 TWh. Dacă la noi preţul este de circa 40 de euro pe MWh, acolo preţul este de 60 de euro pe MWh. În vara aceasta Germania s-a confruntat cu un deficit de energie. Am încercat să organizăm un coş de 1.000 MW, dar nu am putut face acest lucru din lipsa capacităţilor de interconectare”, a explicat Dumitraşcu.
Surplusul de energie, de fapt o soluţie?
Transelectrica spune însă că zona Turciei este interesantă, dar complicat de abordat. „Transelectrica este pregătită să joace un rol important, dar magistralele de export-import trebuie privite din ambele părţi. Producţia de energie din România poate să facă faţă unei eventuale competiţii? Această conectare nu înseamnă doar export. Putem să fim invadaţi de importuri”, a spus Carmen Neagu, membru în consiliul de supraveghere al Transelectrica, fost director al GE Energy.
Pe de altă parte, deşi în acest moment surplusul de energie pare o problemă la nivelul sistemului, marii consumatori de gaze, de exemplu, văd în acest lucru o oportunitate. „Dacă avem surplus de energie electrică, de ce nu se încurajează consumul acesteia, iar gazele să fie lăsate industriei?“, a spus Mihai Aniţei, directorul general al Azomureş. Pentru producătorii de îngrăşăminte, gazul este materie primă şi reprezintă 85% din costuri.
În timp ce România este obligată să recurgă la importuri de gaze din Rusia pentru a-şi acoperi consumul, un an hidro bun şi peste 2.200 MW în centrale eoliene şi unităţi noi, aşa cum este centrala pe gaze a Petrom, conduc la un excedent de electricitate.
„Mutarea consumului pe gaz în zona de energie electrică ar fi bună, dar asta presupune o serie întreagă de modificări. Consumul de gaz trebuie utilizat la maximă eficienţă şi mutarea unui tip de consum pe gaz pe zona de consum electric ar fi benefic, dar acest lucru presupune o viziune strategică de dezvoltare a noilor proiecte imobiliare astfel încât bucătăriile să fie toate numai pe electric. Să se oprească în locuinţe utilizarea gazului pentru încălzire. Este un amplu proiect de dezvoltare care face parte dintr-o strategie şi nu numai dintr-o strategie energetică, ci economică”, a mai spus Carmen Neagu.
De exemplu, sectorul casnic are o pondere de peste 20% în consumul de gaze, egal cu cel al jucătorilor din industria chimică.
„Circa 50% din producţia noastră se îndreaptă spre piaţa locală”, a mai spus Aniţei, care a precizat că firma a finalizat recent o investiţie de 80 de milioane de euro într-o capacitate de uree şi va da drumul în curând la o investiţie de 100 de milioane de euro pentru modernizarea secţiei de amoniac.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
