ZF 24

Guvernul Ponta face exact ceea ce critica în moţiunea care a dus la căderea guvernului Ungureanu

Guvernul Ponta face exact ceea ce critica în moţiunea...

Autor: Iulian Anghel

06.05.2013, 20:20 8101

Astăzi, 7 mai se împlineşte un an de când guvernul Ponta 1 a depus jurământul în urma demiterii prin moţiune de cenzură pe 27 aprilie a guvernului Ungureanu.

O lectură a moţiunii de cenzură a cărei adoptare a făcut posibilă prima schimbare din istoria recentă a unui regim politic fără să fi existat alegeri arată că guvernele Ponta 1 şi 2 au îmbrăcat hainele pe care le purtau şi guvernele Ungureanu şi Boc. A criticat demersul de privatizare la Cupru Min, dar a repetat greşeala la Oltchim. A criticat preţul de vânzare al acţiunilor la Transelectrica, dar a procedat identic cu acţiunile Transgaz. Formulând critici precise în moţiune, ar fi fost de presupus că ştie exact ce vrea să schimbe.

„Tot ce a criticat ar fi trebuit să schimbe. Dar dacă unele dintre critici erau îndreptăţite, ele nu au avut decât potenţial de justificare a unei acţiuni politice. Nu este vorba despre o neputinţă de a pune ceva în practică, ci despre faptul că ceea ce este clamat la nivel politic nu este pus în practică mai niciodată“, opinează analistul fiscal Emilian Duca, doctor în economie.

Textul moţiunii de cenzură este de fapt momentul T 0 al actualei majorităţi a USL, de la el a plecat totul. El reprezenta la acel punct mesajul politic al USL. Criticând ceea ce era de criticat, transmitea mesajul schimbării – acesta este şi rostul şi intenţia unei moţiuni de cenzură, să schimbe Guvernul, practicile şi politicile sale strâmbe.

Ce s-a ales din declaraţiile de intenţii pe care guvernul Ponta 1 instalat exact acum un an urma să le pună în execuţie?
Moţiunea USL ataca dur privatizările guvernului Ungureanu sau, mai precis, ceea ce considera a fi rău în ele. Dar guvernele Ponta au repetat cu Oltchim greşeala pe care o făcuse Ungureanu când a încercat să privatizeze Cupru Min (cu un investior care nu şi-a dovedit capacitatea financiară) – unul dintre punctele forte ale moţiunii. A criticat vânzarea pe bursă a unui pachet din Transelectrica la un preţ mai mic decât cel încasat la listarea companiei în 2006, dar în aprilie 2013 guvernul Ponta a făcut acelaşi lucru, vânzând pe bursă 15% din acţiunile Transgaz Mediaş la un preţ mai mic decât cel de la listare, din decembrie 2007. Critica demersurile pentru explorarea gazelor de şist, dar Cabinetul Ponta a dat el însuşi undă verde pentru acestea.

„Când vorbim de privatizări, marja de manevră este redusă, din cauza condiţiilor de piaţă, iar un guvern nu poate determina un preţ bun al acţiunilor. Pe de altă parte, trebuie să privatizeze, pentru că unele companii produc mari pierderi. Marja este redusă în acest caz. Pe de altă parte, este deplorabil că în unele aspecte lucrurile au regresat. Totuşi, cred că Guvernul are voinţă, cel puţin la nivel declarativ“, spune analistul economic Laurian Lungu.

Moţiunea care a dus la căderea guvernului Ungureanu nu era prima adoptată de Parlament (guvernul Boc 1 a fost demis şi el astfel), dar ea a făcut posibilă schimbarea unui guvern pe care USL, în opoziţie, îl califica drept impotent în atragerea fondurilor UE, şantajabil şi expert în hoţii.
Aşa se face că, arăta USL la acea vreme, un astfel de guvern nu este în măsură să stăpânească criza, interesul investitorilor străini pentru România rămâne scăzut, şi pentru că banii sunt risipiţi sau furaţi, CAS nu scade, IMM-urile nu sunt sprijinite.

După trecerea moţiunii opacitatea pe care o critica USL este cvasiprezentă la nivelul guvernului – legile nu sunt puse, de pildă, în dezbatere publică. CAS nu a scăzut, aşa cum cerea să se întâmple fosta opoziţie şi cum a promis, de altminteri, în campania electorală. Nici nu va scădea curând, arăta recent Liviu Dragnea, numărul doi în Guvern, pentru că, spune el, am ajuns la un echilibru între venituri şi cheltuieli şi nu ne permitem să-l stricăm în urma unor astfel de măsuri.

„Când oamenii politici discută despre preţul unei listări la bursă, despre posibile acţiuni pentru crearea de locuri de muncă spusele lor trebuie judecate prin prisma interesului politic. Fosta opoziţie a formulat critici la adresa fostului guvern, dar le-a folosit în scop politic pentru că odată ajunşi la guvernare, nu au avut un plan de guvernare. În astfel de cazuri, ori păstrezi ce ai moştenit de la guvernul anterior, ori faci ce îţi spun instituţiile internaţionale. În orice caz, oamenii politici nu trebuie luaţi în serios“, spune Emil Duca.

Guvernul Ponta a întregit salariile bugetarilor aşa cum a promis, dar aceasta rămâne cam singura măsură de impact aprobată, mai mult, banii fuseseră prevăzuţi în buget de guvernul Ungureanu. Cu ce costuri a urmat a doua majorare a salariilor din decembrie, executată de guvernul Ponta 2? Cu sacrificarea investiţiilor, care au scăzut cu 7,5% în T1/2013 comparativ cu perioada similară a anului trecut. Investiţiile străine a căror lipsă era pusă de USL pe seama incompetenţei fostului guvern au scăzut în 2013 – sunt cu 15% mai mici în T1 faţă de T1/2012. Industria autohtonă şi mai ales IMM-urile nu sunt spijinite, dimpotrivă a fost introdus impozitul minim obligatoriu pentru microîntreprinderi.

Deşi a criticat ceea ce numea hoţiile PDL, afirmând că veniturile nu cresc din cauza corupţiei, fondurile la buget nu cresc după eliminarea „hoţilor“ – ponderea veniturilor în PIB înseam­ă, ca şi în trecut, 32-33% din Produsul Intern Brut. Atât de criticata absorbţie a fondurilor UE rămâne în continuare un punct nevral­gic – absorbţia a progresat cu doar 1,5% (303 mil. euro) în primele trei luni ale anului, iar rata totală de absorbţie este de doar 13% (2,5 mld. euro, în totalul de 20 mld. euro alocate României între 2007 şi 2013).

Pentru Laurian Lungu problema guvernării este una de fond, care durează de prea multă vreme. „În ultimii 22-23 de ani, modul de a conduce politica economică a evoluat, dar nu destul. În alte ţări foste comuniste ca şi noi, viteza cu care s-au produs schimbările spre o deschidere instituţională, spre un act de guvernare de calitate, a fost mai mare. Nu mă aşteptat să se schimbe ceva peste noapte. Apoi, avem un guvern de coaliţie, iar într-un astfel de guvern lucrurile se mişcă mai greu decât într-un guvern monocolor, pentru că trebuie să armonizeze poziţiile“.“



10 puncte ridicate de moţiunea din aprilie 2012 votată de USL şi ce s-a întâmplat în anul de guvernare Ponta 1 şi Ponta 2

În preambulul moţiunii de cenzură depuse de guvernul USL se menţionează zece puncte pentru care guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu trebuia demis. Ce spuneau aceste puncte şi ce a urmat în realitate după ce guvernul Ponta a venit la putere pe 7 mai 2013.

1. Textul moţiunii
„Guvernul a cedat şantajului unor grupuri de interese, privatizând companii de stat şi acordând licenţe de exploatare pentru resurse importante, fără dezbatere publică, fără transparenţă şi încălcând legea.“

Ce a urmat
Guvernul USL este în curs să privatizeze CFR Marfă, o firmă care a avut în 2008 afaceri de 600 milioane de euro şi care deţine un parc de
3.000 de locomotive şi 18.000 de vagoane pentru care se cer doar
180 milioane de euro pentru 51% din acţiuni.
Aceasta înseamnă o evaluare a companiei la 360 milioane de euro, dublul valorii de fier vechi a locomotivelor şi vagoanelor deţinute de companie. Bine administrată, CFR Marfă ar putea valora cel puţin un miliard de euro. De asemenea, guvernul USL a vândut 15% din actiunile Transgaz la un preţ de doar 179 de lei pe acţiune, cu 16% mai mic decât preţul Transgaz de pe Bursă la anunţarea preţului ofertei şi cu 7% mai mic decât preţul obţinut de stat din vânzarea a  10% din acţiunile companiei în 2007, la listarea Transgaz pe bursă. Licenţele de exploatare pentru Chevron în Dobrogea şi sudul Moldovei au fost confirmate de guvernul USL pentru gazele de şist într-un mod la fel de lipsit de transparenţă, în pofida deciziilor locale ale locuitorilor. Nu este clar ce urmări vor avea explorările asupra calităţii apei din zonă, vitală pentru agricultori.



2. Textul moţiunii
„Guvernul a cedat şantajului PDL, alocând clientelei de partid fonduri importante de la buget, înainte de alegeri.“

Ce a urmat
Guvernul USL acordă şi el clientelei de partid fonduri importante de la buget. Nu există o transparenţă a fondurilor alocate primăriilor atât prin bugetul de stat, cât şi prin bugetul de rezervă al primului-ministru.
Contractele cu statul ale baronilor locali înfloresc. Tel Drum, o firmă de construcţii care a fost apropiată de ministrul dezvoltării regionale Liviu Dragnea, dar care acum are acţionari nedeclaraţi la Registrul Comerţului, fiind o companie cu acţiuni la purtător, a avut atribuiri de contracte de la autorităţi locale (exemplu Primăria Alexandria, Consiliul Judeţean Olt) şi centrale (exemplu CNADNR) de 224 milioane de lei între mai 2012 şi mai 2013 în consorţiu de firme şi de 60 de milioane de lei singură, conform e-licitatie.ro.



3. Textul moţiunii
„Guvernul a cedat şantajului PDL şi a încălcat principiul autonomiei universitare în cazul UMF Târgu-Mureş - o decizie care readuce în România teme ale trecutului.“

Ce a urmat
Guvernul USL a anulat în prima şedinţă de guvern de după depunerea jurământului hotărârea privind înfiinţarea Universităţii Maghiare de la Târgu-Mureş din cadrul Universităţii de Medicină. După câştigarea alegerilor, premierul Ponta a dorit să invite UDMR la guvernare, dar liberalii s-au opus.


4. Textul moţiunii
„CAS (contribuţia de asigurări sociale - n. red.) nu a scăzut, iar premierul a anunţat deja că aceasta a fost doar «un mesaj de încurajare către mediul privat».“

Ce a urmat
Şi guvernul USL a anunţat înainte de alegeri că va proceda la scăderea CAS, dar nu a făcut-o. Toate indiciile arată că Ministerul de Finanţe nu reuşeşte să obţină economii pentru a putea scădea CAS măcar din 2014. Promisiunea rămâne, la fel ca în cazul guvernului Ungureanu, „un mesaj de încurajare către mediul privat“.


5. Textul moţiunii
„Salariile nu revin la nivelul de dinainte de tăierile din 2010, pentru că veniturile bugetare nu s-au strâns în ritmul anticipat, iar fraudarea fondurilor publice şi evaziunea fiscală continuă.“

Ce a urmat
Salariile au revenit la nivelul de dinainte de tăierile din 2010, dar banii fuseseră deja prevăzuţi în bugetul pe 2012, care a fost doar executat de guvernul Ponta 1.
Fraudarea fondurilor publice şi evaziunea fiscală continuă şi în guvernul USL. România strânge la buget şi în 2013 doar 32,8% din PIB faţă de 38% în Bulgaria. Şeful ANAF Şerban Pop a fost schimbat recent din funcţie pentru că evaziunea nu scade.



6. Textul moţiunii
„Creşterea absorbţiei de fonduri europene a fost una dintre cele mai mari minciuni ale acestui început de an, cu doar 194 de milioane de euro atrase în trei luni, faţă de 875 de milioane, cât ar fi fost necesar pentru atingerea ţintei propuse.“

Ce a urmat
Creşterea absorbţiei de fonduri europene rămâne în continuare „una dintre cele mai mari minciuni“ ale acestui început de an, cu doar 303 milioane de euro atrase în trei luni, faţă de 1,5 de miliarde euro cât ar fi fost necesar pentru atingerea ţintei propuse de 6 miliarde de euro pentru 2013.


7. Textul moţiunii
„IMM-urile nu au fost deloc susţinute, deşi acestea sunt cheia relansării economice.“

Ce a urmat
IMM-urile continuă să nu fie deloc susţinute, deşi acestea sunt „cheia relansării economice“. Dimpotrivă, a fost introdus impozitul minim obligatoriu din februarie 2013 pentru microîntreprinderi. Ministerul Economiei şi cel al Mediului de Afaceri nu ştiu câte IMM-uri se înfiinţează şi se desfiinţează anual.


8. Textul moţiunii
„Deciziile nu sunt transparente, iar dezbaterile publice promise pentru legi importante lipsesc, cum a fost în cazul Tratatului fiscal european, al legii ACTA, al legii sănătăţii, al noilor privatizări.“

Ce a urmat
Guvernul Ponta nu publică în mod transparent proiectele de lege/hotărâri de guvern/ordonanţe de urgenţă pe site-ul gov.ro cum este obligat prin lege să o facă. Guvernul Boc a făcut-o câteva luni, dar apoi a renunţat. Dezbaterea publică pe cea mai importantă lege privind retrocedările (în care a fost introdusă o schemă pe puncte care este iarăşi o invitaţie pentru speculatorii care au distrus rolul Fondului Proprietatea) a lipsit, legea fiind aprobată prin asumarea răspunderii.


9. Textul moţiunii
„Prefecţi incompetenţi sau care au încălcat chiar legea au fost menţinuţi în funcţie; acelaşi lucru este valabil şi pentru şeful ANAF Sorin Blejnar, care a ratat total obiectivul combaterii evaziunii fiscale.“

Ce a urmat
Şeful ANAF Şerban Pop a fost recent schimbat din funcţie pentru că evaziunea fiscală este la fel de mare ca în anii anteriori. Evaziunea în alcool, carne, ţigări, petrol, fructe şi legume este de 15-20 de miliarde de euro pe an, apreciază experţii.  România ocupă locul doi în Europa după ponderea „economiei subterane“ în PIB, cu un nivel de 29,6%, fiind depăşită de Bulgaria, cu 32,3% din PIB, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă AT Kearney. În sumă absolută, nivelul economiei subterane în România a ajuns în 2011 la 38,2 mld. euro, în creştere cu aproape două miliarde de euro faţă de 2010, conform studiului. Datele pe 2012 nu au apărut încă.


10. Textul moţiunii
„Interesul investitorilor străini pentru România nu a sporit odată cu apariţia noului guvern.“

Ce a urmat
Investiţiile străine directe în primele două luni din 2013 au totalizat 163 mil. euro, cu 15% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe tot anul 2012, investiţiile străine au fost la minimul ultimilor 10 ani, fiind în total de 1,6 miliarde de euro, cu 10% mai reduse decât în 2011, ultimul an al guvernării Boc. Astfel, interesul investitorilor străini pentru România a scăzut şi mai mult în guvernarea Ponta decât în guvernarea Boc şi guvernarea Ungureanu.




Cele cinci teme majore ale moţiunii „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!“ care a demis Guvernul Ungureanu

1. Anul trecut gazele de şist nu erau bune, acum sunt: „Explorarea lor nu prezintă niciun risc“.

Ce criticau în moţiune
În 20 martie a.c. (2012 – n.n.) Guvernul a aprobat trei hotărâri de guvern prin care se încheiau acorduri petroliere de concesiune către compania americană Chevron, pentru explorare dezvoltare-exploatare a gazelor de şist în Dobrogea.
Prima întrebare care se pune este de ce Guvernul a aprobat acorduri petroliere cu o singură companie deşi mai existau şi alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri petroliere cu autorităţile române?
A doua întrebare este care e nivelul de secretizare pentru fiecare acord dintre cele menţionate, şi prin ce act a fost secretizat fiecare acord (…).
Compania americană Chevron a primit dreptul de a explora şi exploata gazele de şist pe trei perimetre, toate aflându-se în judeţul Constanţa, în suprafaţă totală de aproximativ 300.000 de hectare. Cele trei perimetre se află în zonele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Chevron mai deţine licenţe de explorare şi exploatare şi în zona Bârladului.


De ce au fost aprobate acordurile ce îi permit Chevron exploatarea gazelor de şist, în condiţiile în care nu existau studii şi nici cadrul legislativ specific care să
reglementeze condiţiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile
geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice? În cazul reactoarelor nucleare de la Cernavodă s-a cerut acceptul locuitorilor oraşului şi a existat permanent un program de asistenţă finanţat de stat pentru cetăţenii din Cernavodă. Ce consultări au avut loc cu locuitorii din Bârlad ori cu cei de pe litoral?
(…)
Secretomania guvernamentală a primit o palmă usturătoare de la firma Chevron, care a declarat că nu a cerut secretizarea contractelor. Reprezentanţii Guvernului spun că această obligaţie le revine, ca o consecinţă a legii petrolului. Nevoia de transparenţă însă în cazul unei decizii atât de angajante şi în condiţiile în care investitorul extern este de acord impune însă desecretizarea acestor contracte. Această moţiune doreşte să sancţioneze în primul rând lipsa de transparenţă din acest proiect.

Ce au făcut până acum
Gazele de şist au fost unul dintre aspectele cuprinse în moţiunea de cenzură redactată de USL în urma căreia a fost demis guvernul Ungureanu. Într-un an de zile însă, actualul guvern a trecut de la moratoriu împotriva gazelor de şist la avize de mediu şi la concluzia că explorarea lor nu reprezintă de fapt niciun pericol.
„În 20 martie Guvernul a aprobat trei hotărâri de guvern prin care se încheiau acorduri petroliere de concesiune către compania americană Chevron, pentru explorare, dezvoltare-exploatare a gazelor de şist în Dobrogea. Prima întrebare care se pune este de ce Guvernul a aprobat aceste acorduri petroliere cu o singură companie deşi mai existau şi alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri petroliere cu autorităţile române?”, se arăta în textul moţiunii de cenzură.
În realitate însă, în 2010 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRE) a scos la licitaţie 30 de perimetre din România pentru care au depus oferte 24 de companii. În urma acestei licitaţii şi a evaluărilor făcute de ANRM, Chevron a câştigat cele trei perimetre din Dobrogea, emiterea hotărârilor de guvern fiind unul dintre paşii necesari pentru ca investitorii să poată demara lucrările. Dacă ar fi fost alte companii interesate de aceste perimetre, el ar fi trebuit să participe la licitaţia organizată de ANRM.
O altă dilemă a USL era legată de încheierea acestor acorduri în absenţa unor studii privind impactul de mediu. Această dilemă s-a evaporat însă, chiar şi în absenţa studiilor invocate. Astfel, Rovana Plumb, ministrul mediului, a spus recent că explorarea gazelor de şist nu reprezintă niciun pericol pentru România pentru că se face la fel ca în cazul gazelor convenţionale, motiv pentru care a dat avizul de mediu necesar începerii lucrărilor de explorare în Dobrogea. De altfel, explorarea gazelor de şist a fost chiar unul dintre punctele cuprinse în programul de guvernare asumat de guvernul Ponta.
Tot în moţiunea de cenzură era acuzată „secretomania guvernamentală” privind acordurile petroliere ale Chevron din zona Dobrogei. Acestea au fost însă publicate pe site-ul ANRM pe data de 25.04.2012. Pe 27.04.2012 guvernul Ungureanu a fost demis prin moţiune de cenzură

2. Au acuzat privatizarea Cupru Min şi au repetat greşelile la Oltchim, cu consecinţe mult mai mari.


Ce criticau în moţiune
Eşecul vânzării Cupru Min SA nu exonerează cu nimic Guvernul de erorile comise în procesul de privatizare, ci, dimpotrivă, este încă o dovadă a iresponsabilităţii cu care executivul abordează chestiunea privatizării resurselor solului românesc.
(…)
Aşa se face că Roman Copper Corp, o companie din Toronto (Canada) înfiinţată în noiembrie 2011 de către firma de investiţii Bayfront Capital Partners din aceeaşi localitate, a câştigat licitaţia desfăşurată de stat pentru privatizarea Cupru Min. Firma canadiană urma să plătească pentru pachetul de 100% din acţiunile producătorului de cupru suma de 200,8 milioane de euro, adică de 3,5 ori mai mult decât preţul de pornire al licitaţiei, care era de 57,4 milioane de euro.
Întrebarea e: cum a putut Bayfront Capital Partners, o firmă de investiţii cu câteva birouri închiriate, să preia cel mai mare producător de cupru din România, care administrează rezerve de cupru evaluate în prezent la 5,6 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari), fiind limpede că firma canadiană nu avea capabilitatea tehnică, financiară şi umană necesară? Dat fiind profilul de activitate al Bayfront Capital Partners, care dispune de o mână de oameni, este greu de crezut că a cumpărat Cupru Min în nume propriu. Există şi suspiciunea că Roman Copper Corp voia să cumpere Cupru Min pentru a o vinde ulterior unui terţ, la o sumă de câteva ori mai mare. Refuzul firmei canadiene de a depune garanţiile este o dovadă a afirmaţiei de mai sus. Cum s-au putut întâmpla toate astea? În mod normal, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie ar fi trebuit să se asigure prin caietul de sarcini că ştie cine este în spatele firmelor, până la ultimul acţionar.
De asemenea, Consiliul Concurenţei ar fi trebuit implicat în tranzacţie.
Având în vedere că Guvernul României şi-a reafirmat dorinţa de a privatiza Cupru Min, aşadar nu şi-a asumat greşelile pe care le-a comis în precedentul proces de privatizare, rămân anumite întrebări la care premierul şi ministrul economiei trebuie să ne răspundă: (…)

Ce au făcut până acum
Deşi USL a acuzat guvernul Ungureanu că este responsabil de eşecul privatizării Cupru Min Abrud, după preluarea puterii, guvernul Ponta a făcut aceleaşi greşeli în privatizarea Oltchim din septembrie anul trecut.
Astfel, privatizarea celui mai mare combinat chimic din România a eşuat după ce în licitaţia pentru pachetul majoritar deţinut de stat la Oltchim a fost câştigată de Dan Diaconescu, care a transformat privatizarea în propriul său show şi în final nu a mai venit cu banii.
La fel s-a întâmplat şi în privatizarea Cupru Min, unde licitaţia a fost câştigată de o firmă fără experienţă în domeniu, respectiv Roman Copper, controlată de firma canadiană Bayfront Capital Partners, şi care nu dispunea de cele 200 mil. euro licitate, motiv pentru care procesul a eşuat.
Guvernul Ponta i-a permis lui Dan Diaconescu să participe la privatizarea Oltchim şi l-a declarat câştigător înainte să verifice dacă dispune de cele 45 milioane de euro cu care câştigase licitaţia. Mai mult, Diaconescu a fost lăsat să participe la privatizarea celui mai mare combinat chimic din România deşi nu avea niciun fel de experienţă în sectorul chimic spre deosebire de ceilalţi doi participanţi la privatizare, Ştefan Vuza şi nemţii de la PCC, care desfăşoară anual afaceri de zeci şi sute de milioane de euro în sectorul chimic.
Eşecul privatizării Oltchim din septembrie anul trecut a împins compania românească spre insolvenţă, guvernul Ponta pierzând timp preţios cu privatizarea ratată care a majorat şi mai mult pierderile combinatului chimic, agravându-i situaţia. În debutul anului 2013, la câteva luni după privatizare, Oltchim şi-a declarat insolvenţa şi nici în momentul de faţă nu se ştie dacă compania va putea fi salvată.
Deşi se află la putere de circa un an de zile, guvernul Ponta nu a reuşit nici până în prezent să privatizeze Cupru Min Abrud sau să găsească un parteneriat cu o firmă privată deşi sumele licitate în cadrul procedurii de privatizare de anul trecut, de până la 200 mil. euro, au arătat că există un interes foarte mare pentru companie, care administrează 60% din rezervele de cupru ale României.

3. La Transgaz au făcut exact acelaşi lucru pe care-l criticau în urmă cu un an: au vândut la un preţ mai mic decât cel de la listare.

Ce criticau în moţiune
Faptul că românii nu privesc informaţiile necesare privind modul în care este gospodărită avuţia noastră comună se asociază cu alte informaţii, trunchiate, distorsionate ori reinterpretate, pe care însă le primesc cu nemiluita. Felul în care Guvernul ia drept mari izbânzi rezultate care ar trebui, mai degrabă, să-l pună pe gânduri este edificator în această privinţă. Cu cât Guvernul se laudă mai tare, cu atât ar trebui să fim mai îngrijoraţi. Iată, de pildă, noua ofertă publică la Transelectrica. Declaraţia prim-ministrului:
„Împreună cu câţiva colegi din Guvern, am urmărit cu sufletul la gură felul în care s-a făcut subscrierea pe bursă a acţiunilor şi am văzut cum trece de cele mai optimiste aşteptări ale noastre. (...) Cu 37,6 milioane luate în beneficiul ţării, iar estimările noastre erau infinit mai mici decât atât.“
Nu ştim exact ce înseamnă infinit mai puţin decât 37,6 milioane de euro. Ştim însă ce înseamnă cel mai puţin. Intervalul de ofertă a fost între 14,9 lei/acţiune şi 19,2 lei/acţiune. Ştiţi cu cât s-au vândut acţiunile către marii investitori? Exact cu 14,9 lei/acţiune. A vinde la preţul cel mai mic înseamnă, aşadar, pentru Guvernul României întrecerea celor mai optimiste aşteptări...


În anul 2006, 10% din acţiuni s-au vândut, atât pentru micii, cât şi pentru marii investitori, cu 16,8 lei/acţiune. În anul 2012, cu un leu depreciat faţă de 2006 cu aproape 40%, acţiunile s-au vândut cu 14,9 lei/acţiune pentru marii investitori şi cu 15,7 lei/acţiune pentru micii investitori. Dacă ar fi menţinut preţul din 2006, măcar în valori nominale, subscrierile ar fi fost la nivelul de 0,8% (aţi auzit bine – 0,8%!) pentru marii investitori şi de 6,9% pentru micii investitori. Bine, ni se va spune, dar condiţiile economice nu sunt aceleaşi. De acord, dar dacă condiţiile economice nu sunt aceleaşi, de ce privatizăm în pagubă?
(…) De asemenea, în ciuda promisiunilor făcute de Guvern, pare că asistăm la o strategie deliberată a Guvernului de a menţine managementul politic al acestor companii.

Ce au făcut până acum
În moţiunea de cenzură din mai 2012, USL critica rezultatul ofertei de vânzare pe bursă a 15% din acţiunile companiei de transport al energiei electrice Transelectrica (TEL), la un preţ mai mic decât cel încasat de stat la listarea companiei, în 2006.
În aprilie 2013, guvernul USL a făcut exact acelaşi lucru pe care-l critica în urmă cu un an, vânzând pe bursă 15% din acţiunile companiei de transport al gazelor naturale Transgaz Mediaş (TGN) la un preţ mai mic decât cel de la listare, din decembrie 2007.
Guvernul a stabilit în oferta Transgaz un interval de preţ mare, cu un minim de 171 lei şi un maxim de 230 de lei, în condiţiile în care preţul de pe bursă înainte de lansarea ofertei era de 213,5 lei. În final, a obţinut un preţ de 179 de lei pe tranşa investitorilor instituţionali, cu 16% sub preţul iniţial de pe bursă şi cu 6,7% mai mic decât preţul de 191,92 de lei de la listare.
Micilor investitori, care au subscris 7% din oferta Transgaz, statul le-a oferit un discount suplimentar de 5% faţă de preţul de ofertă, astfel că aceştia au cumpărat acţiunile la preţul de 170,05 lei, chiar sub preţul minim de 171 de lei stabilit.
În total, statul a încasat 72 de milioane de euro din vânzarea acţiunilor Transgaz, din care 2,1 milioane de euro reprezintă comisionul consorţiului de intermediere condus de Raiffeisen Capital&Investment, din care au mai făcut parte Wood (Cehia) şi BT Securities.
Dacă ar fi vândut acţiunile la preţul din oferta publică iniţială  (191,92 lei), statul ar fi încasat cu 5 milioane de euro în plus.
Cu toate astea, ministrul delegat pentru energie Constantin Niţă a declarat că oferta Transgaz este un succes, la fel cum declara şi primul-ministru Mihai Răzvan Ungureanu despre oferta Transelectrica în 2012, atrăgându-şi criticile USL.
Mai mult, USL critica intenţia guvernului Ungureanu de a continua privatizările. În schimb, ministrul Niţă a anunţat că privatizările vor continua, oferta Nuclearelectrica fiind aşteptată luna aceasta.

4. „Bani pentru clientela PDL“ au devenit bani pentru clientela USL.

Ce criticau în moţiune
Banii publici ai României sunt folosiţi de Mihai Răzvan Ungureanu cu încălcarea legii pentru a cumpăra sprijinul unor preşedinţi de CJ şi primari PDL, UDMR, UNPR prin plăţi directe.
După două trimestre de scădere a PIB, când economia se află în recesiune – fapt recunoscut chiar de către ministrul finanţelor –, într-un context financiar turbulent pe plan internaţional şi cu numai două luni înainte de alegerile locale, guvernul recent instalat dă dovada iresponsabilităţii sale bugetare, în dispreţul cetăţenilor, cărora le cere să facă sacrificii şi în divorţ chiar faţă de propriile sale angajamente în faţa organismelor financiare internaţionale, respectiv a FMI şi a Comisiei Europene. Hotărârea Guvernului României privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie 2012, este ilegală şi imorală, din următoarele motive:
1. Guvernul alocă 648,2 milioane de lei (circa 150 milioane euro) dintr-un Fond de rezervă care cuprinde, aşa cum a fost prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, doar 224,9 milioane lei (circa 52 milioane euro). Aceasta înseamnă că Guvernul cheltuie doar în luna aprilie 2012, din fondul de rezervă, de trei ori mai mulţi bani decât sunt prevăzuţi prin lege pentru întreg anul 2012. Cum este posibil? În spiritul şi în litera legii şi în limita bunului-simţ, nu este posibil. (…)


În fapt, are loc o rectificare ilegală şi nontransparentă a bugetului, făcută de un guvern care a anunţat o schimbare de conduită, respectiv
promovarea dialogului şi transparenţei.
3. Rectificarea bugetară, a cărei necesitate este recunoscută chiar de către Guvern, prin art. 3 din respectiva hotărâre de guvern, este ilegală, întrucât încalcă art. 15(2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 care statuează că „într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare şi acestea nu pot fi promovate în primele şase luni ale anului“.

Ce au făcut până acum
După demiterea guvernului Ungureanu, noul guvern a încercat să ia înapoi banii pe care îi împărţise în luna aprilie fostul Executiv comunităţilor locale, în cea mai mare parte a lor provenind de la PDL. Dar ordonanţa de urgenţă a Guvernului dată în acest sens a fost atacată la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului (demis rapid în timpul crizei politice). Iar Curtea a spus că ordonanţa este, în parte, neconstituţională. Judecătorii nu au permis decât recuperarea banilor de la primăriile fără datorii.
La câteva luni de la acest episod, guvernul Ponta a trebuit să suporte aceleaşi acuzaţii venite dinspre încă proaspăta opoziţie din PDL – alocă fonduri pentru clienţii politici.
La rectificarea din octombrie, Guvernul a alocat 874 mil. lei administraţiei locale, cu 40% mai mult decât le alocase guvernul Ungureanu, demers atacat de USL în textul moţiunii de cenzură.
Banii au fost alocaţi în octombrie pentru plata datoriilor, a salariilor şi pentru asigurarea încălzirii pe timp de iarnă. Dar cum urma ca ei să ajungă în conturi înaintea alegerilor generale din 9 decembrie, opoziţia a acuzat Guvernul că „mituieşte” administraţia înainte de alegeri.
Practica mituirii comunităţilor este veche şi nu-şi găseşte rezolvare. Comunităţile stau cu mâna întinsă, fac datorii ştiind că, într-un fel, Guvernul le va aloca fonduri suplimentare pentru „echilibrarea” bugetelor. Guvernele sunt mulţumite pentru că astfel au controlul comunităţilor.
După alegeri, guvernul Ponta a obligat însă comunităţile locale să-şi plătească arieratele – le-a împrumutat, în acest sens, prin Trezorerie, la dobânda de politică monetară a BNR -, sub ameninţarea că altminteri nu vor mai primi sumele din cotele defalcate ce le revin din bugetul central. O parte a puternicilor lideri locali ai PSD s-au revoltat împotriva Guvernului, dar premierul Ponta a rămas pe poziţie şi l-a susţinut pe ministrul bugetului Liviu Voinea în demersul său.


5. Cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş. Ce a fost şi ce este.

Ce criticau în moţiune
Guvernarea PD-L a distrus autonomia universitară atunci când a introdus în Legea Educaţiei Naţionale formule precum „ministerul controlează aplicarea autonomiei“, sau „Guvernul înfiinţează facultăţi“ fără ca o astfel de procedură să pornească firesc de la senatul universităţii, aşa cum se întâmplă în orice universitate dintr-o ţară democratică.
Decizia Guvernului de a modifica structura organizatorică a UMF Târgu-Mureş încalcă autonomia universitară pentru că ea a fost luată fără consultarea senatului universitar; încălcând legea la evaluarea şi validarea facutăţii şi a programelor sale de studii şi încălcând directivele europene în materie.(…)
Recenta decizie a guvernului Ungureanu de a modifica structura organizatorică a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş încalcă grav nu doar Constituţia României şi Legea Educaţiei Naţionale, prin nerespectarea deciziilor senatului universităţii, deci a autonomiei universitare, dar şi o serie de alte legi şi prevederi naţionale şi internaţionale. Astfel, putem spune despre această horărâre de guvern că este:
1. O decizie cu caracter penal. (…)
2. O decizie care intră în conflict cu reglementările europene în domeniu. (…)
3. O decizie care încurajează separatismul iar nu multiculturalismul. (…)
Hotărârea de guvern pe care o incrimnăm aici nu ţine însă cont de realităţile obiective din cadrul UMF Târgu-Mureş. În această universitate, înfiinţată în 1946 ca instituţie de învăţământ superior independentă, cu profil medical, funcţionează de mai multe decenii programe cu predare în limba română, maghiară şi, mai recent, engleză. La momentul adoptării hotărârii de guvern, din cei peste 4.500 de studenţi înscrişi la diferite programe de studii, aproximativ 58% urmau cursuri în limba română, 39% în limba maghiară şi 3% în limba engleză. Prin urmare, modificările introduse prin adoptarea acestei hotărâri de guvern nu oferă oportunităţi multiculturale tinerilor maghiari, ci doar introduce separarea pe criterii etnice (…).


Ce au făcut până acum
Universitatea maghiară a fost blocată, dar legea învăţământului ar putea fi modificată pentru a-i mulţumi minoritatea maghiară.
Hotărarea privind înfiintarea în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) a unei facultăţi cu predare în limba maghiară a fost anulată de guvernul Ponta în prima şedinţă de după depunerea jurământului. În prealabil însă, aplicarea hotărârii fusese suspendată, în data de 4 mai, în urma unei decizii a Curţii de Apel Târgu-Mureş, care a admis o solicitare în acest sens formulată de conducerea UMF. Guvernul Ungureanu a atacat cu recurs sentinţa de suspendare, dar guvernul Ponta a decis retragerea recursului formulat de fostul Executiv şi apoi a anulat hotărârea. Dincolo de motivele invocate – autonomia universitară - o astfel de problemă are o încărcătură profund politică. Guvernul nu vrea să se certe cu UDMR şi nici să dea apă la moară extremiştilor dintr-o parte sau alta. După câştigarea alegerilor din decembrie, premierul Ponta a invitat UDMR să sprijine Guvernul, dar liberalii s-au opus vehement – PNL i-a acuzat pe maghiari că absenteismul lor la referendumul pentru demiterea preşedintelui din vară a condus la eşecul demersului. Relaţiile dintre PSD şi UDMR rămân însă bune - în sânul social-democraţilor este croită ipoteza ca în cazul defectării USL Guvernul să fie sprijinit de maghiari.
În toamna trecută premierul a încercat să domolească furtuna iscată de anularea hotărârii privind înfiinţarea facultăţii în limba maghiară. A mers la Târgu-Mureş însoţit de miniştrii de resort – cel al educaţiei şi cel al sănătăţii – şi a opinat: „Înţelepciunea celor care lucrează în domeniu (la UMF – n.n.) e mult mai mare decât a politicienilor“. A lăudat universitatea care, în opinia sa, face parte din elita învăţământului românesc.
Ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu pe atunci, a evocat modificarea legii învăţământului astfel încât ea să dea siguranţă legală elitei universitare maghiare că nu este obstrucţionată şi că se bucură de o independenţă solidă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO