Băncile europene au fost condiţionate de către Banca Centrală Europeană, astfel că pentru menţinerea nivelului creditării, dobânda la credite pentru bănci va fi de -1%, conform Financial Times (FT).
Pentru a asigura cea mai mică rată de -1% la noile împrumuturi de la BCE, băncile trebuie să-şi menţină împrumuturile acordate gospodăriilor şi întreprinderilor, fără ipotecile rezidenţiale, la acelaşi nivel cu anul precedent. În caz contrar, rata dobânzii creşte la -0,5%.
BCE a transmis joi că 742 de bănci au solicitat să împrumute 1,31 trilioane de euro în cadrul principalului său sistem de refinanţare, care le va împrumuta bani pe parcursul a trei ani cu rate mai mici de -1%, cu condiţia să îndeplinească anumite praguri de creditare.
Este prima dată când o bancă centrală importantă oferă împrumuturi multianuale băncilor cu o rată a dobânzii sub rata principală a depozitului, introducând un aşa-numit sistem cu rată dublă.
Având în vedere că rata principală a depozitelor BCE este de -0,5%, creditarea ieftină este în mod efectiv o subvenţie pentru sistemul bancar şi oferă dovezi suplimentare cu privire la modul în care BCE scoate toate blocajele pentru a încerca să prevină o criză de credit provocată de pandemie.
BCE a oferit deja un fond principal pentru pieţele îndatorate din zona euro, angajându-se să cumpere 1,35 trilioane de euro de obligaţiuni în următoarele 12 luni. Acest lucru a contribuit la scăderea costurilor împrumuturilor pentru ţările din sudul Europei, cea mai puternic afectată zonă de pandemie, dar a determinat, de asemenea, şi critici la adresa băncii.
Băncile trebuie să utilizeze aproximativ 760 miliarde euro din împrumuturile ieftine pentru a rambursa împrumuturile anterioare ale BCE care urmează să ajungă la maturitate. Se preconizează însă că vor folosi o mare parte din restul de 549 mld. euro pentru a cumpăra obligaţiuni emise de propriile lor guverne, ceea ce le va pemrite să obţină un profit instantaneu pentru „tranzacţionarea comerţului“ între rata negativă a BCE şi randamentul mai mare al obligaţiunilor guvernamentale.
Cea mai recentă rundă de împrumuturi este mai mult decât dublul valorii record înregistrate pentru operaţiunea de refinanţare pe termen lung a BCE în criza datoriilor suverane din zona euro, din martie 2012, când a distribuit băncilor 530 mld. euro.
„O îndatorare mai puternică sugerează că băncile periferice au luat probabil o pondere foarte mare din cotele lor suplimentare, în timp ce băncile de bază ar fi putut utiliza aproximativ o treime din capacitatea lor suplimentară de împrumut“, a spus Frederik Ducrozet, strateg al Pictet Wealth Management.
Creşterea expunerii suverane de către bănci a fost considerată negativă în ultimii ani. Cu toate acestea, poziţia politică este în schimbare şi cu creşterea nivelului datoriilor guvernamentale, poate avea sens ca băncile să canalizeze excesul de lichiditate în această direcţie, au spus analiştii de la Jefferies.
Creşterea programului de creditare bancară de la BCE de la puţin peste 1 trilion de euro la aproape 1,6 trilioane de euro va umfla bilanţul băncii centrale la peste 6 trilioane de euro, ceea ce înseamnă o creştere la mai mult de jumătate din produsul intern brut al blocului comunitar pentru prima dată.
În primele săptămâni după ce pandemia a cuprins Europa, băncile şi-au mărit brusc împrumuturile către companii, încurajate de garanţii guvernamentale semnificative, în timp ce creditele acordate gospodăriilor au scăzut. Analiştii sunt sceptici că împrumuturile BCE noi vor duce la un impuls major în ceea ce priveşte creditarea generală.
„BCE este fericită să ofere lichiditate băncilor pentru a o transmite întreprinderilor şi gospodăriilor. Dacă băncile vor avea într-adevăr nevoie de bani, şi dacă într-adevăr îi va folosi la împrumuturi, rămâne de văzut“.
La finalul lunii martie, BCE a transmis băncilor din zona euro să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni până la “nceputul lunii octombrie cel mai devreme, iar în schimb să folosească capitalul pentru a diminua pierderile şi pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a acorda împrumuturi.
Andrea Enria, preşedintele consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE a transmis ulterior că baca centrală va pune în practică o cale cât mai bună spre normalitate.
