Trezoreria a împrumutat 300 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni scadentă în august 2016, iar diferenţa de 500 milioane lei a fost atrasă prin redeschiderea unei emisiuni care ajunge la maturitate în iunie 2021.
Pentru prima licitaţie, Finanţele au primit oferte de subscriere de 1,675 miliarde lei, de aproape şase ori mai mult decât valoarea programată, de 300 milioane lei. Aproape întreaga sumă subscrisă a fost plasată de bănci, prin oferte competitive, acestea fiind dispuse să cumpere titluri de 1,652 miliarde lei. Diferenţa de 23 milioane lei provine din oferte necompetitive, în care este indicată doar suma pe care investitorii sunt dispuşi să o plaseze în titluri de stat, nu şi randamentul ţintit.
La această operaţiune, Finanţele au obţinut un cost de finanţare de 2,9% pe an, faţă de randamentul mediu rezultat la redeschiderea precedentă a acestei emisiuni, de la jumătatea lunii aprilie. Atunci, Trezoreria a acceptat un randament mediu de 3,84% pe an.
Emisiunea a fost lansată în luna iunie a anului trecut, iar prin licitaţia de atunci şi prin redeschiderile care au urmat, emisiunea a ajuns la valoare de 5,76 miliarde lei.
Pentru a doua licitaţie, cea pentru obligaţiuni cu maturitate în iunie 2021, Trezoreria a primit ordine de subscriere de aproape 1,33 miliarde lei, faţă de valoarea programată a operaţiunii de 500 milioane lei. Şi în acest caz, ordinele au fost plasate aproape integral de bănci în nume propriu, prin oferte competitive. Băncile au plasat ordine în valoare de 1,325 miliarde lei.
Costul mediu de finanţare stabilit la această licitaţie a fost de 4,13% pe an, faţă de 4,7% pe an la redeschiderea precedentă a acestor titluri, organizată în prima parte a lunii mai, randamentul mediu a fost de 4,15% pe an.
Emisiunea de obligaţiuni a fost lansată în mai 2011, iar de la lansare şi până la licitaţia de joi, Finanţele au împrumutat prin această emisiune 5,319 miliarde lei.
Cele două emisiuni urmează să fie redeschise şi vineri, când Trezoreria va accepta numai ordine pentru oferte necompetitive şi la care va fi acordat un randament egal cu randamentul mediu stabilit la licitaţiile principale organizate joi.
Finanţele au reuşit să obţină în ultima perioadă costuri de finanţare mai mici la licitaţiile pentru vânzarea de titluri de stat, în condiţiile în care investitorii străini au fost mai interesaţi de achiziţia acestora, ducând totodată la întărirea leului faţă de euro.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat la începutul lunii mai că aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri româneşti, ca urmare a includerii României într-un indice JP Morgan, dar şi de capitaluri "care rătăcesc temporar" prin piaţa locală după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina.
Un factor în plus pentru scăderea costurilor de finanţare ale României este reprezentat şi de decizia anunţată în urmă cu mai bine de o săptămână de Standard & Poor's (S&P) privind îmbunătăţrea calificativul suveran al ţării cu o treaptă, la "BBB-", în categoria recomandată pentru investiţii, cu perspectivă stabilă. S&P era singura dintre marile agenţii de rating care încă evalua România în categoria "junk", nerecomandată investitorilor.
Finanţele vor să atragă în luna iunie 3,715 miliarde lei de pe piaţa internă, prin vânzarea de titluri de stat. În iunie ajunge la scadenţă doar o emisiune de certificate de trezorerie, de 800 milioane lei. MFP a atras deja 2,787 miliarde lei.
De la începutul anului, Finanţele au atras de pe piaţa internă 20,222 miliarde lei şi 678,7 milioane euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 miliarde dolari şi 1,25 miliarde euro, prin trei emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.
