ZF 24

Cum facem să fie suportabil ceea ce trăim: activitatea trebuie să pornească treptat şi rapid, altfel ajungem într-o zonă fără întoarcere. Lumea trebuie să se întoarcă la muncă pentru a se putea plăti salarii şi pensii

Nicolae Demetriade (stânga), preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT): Cert este că dacă se iau măsuri de începere a relaxării măsurilor, chiar dacă noi suntem atipici, riscăm să nu murim de Covid-19 şi să murim de inaniţie. Trebuie să facem o distincţie: ne dorim să mergem înainte sau să murim ascunzându-ne în casă. Dacă alţii pot preîntâmpina şi găsesc soluţii, noi, din contră, anticipăm că efectiv vom ajunge să ne ascundem sub pământ ca să nu se întâmple ceva

Dragoş Anastasiu, preşedintele AHK România: Suntem mai puternici ca imunitate la virus, dar economic nu suntem atât de puternici. Noi nu ne permitem cum şi-ar permite alte ţări care încep să se mişte mai repede ca noi. Medical, documentul în discuţie are dreptate, dar nu cred că trebuie să tragem cu tunul după vrăbiuţe. Ca să fac o paralelă, e ca şi cum ai interzice maşinile ca să elimini pericolul accidentelor

Florin Pogonaru (dreapta), preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români: Este clar că trebuie să ne pregătim pentru a trece într-o nouă fază în care economia trebuie să înceapă să funcţioneze. Aş numi-o faza ieşirii din criză, după care să trecem la faza noului normal. Pentru că faza aceasta a ieşirii din criză până la urmă este determinată de o serie de măsuri luate de celelalte ţări europene care reprezintă pieţele noastre, începând cu Germania, Italia, Franţa, cât şi de măsurile pe care le iau multinaţionalele din România

Nicolae Demetriade (stânga), preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT): Cert este că dacă se iau măsuri de începere a relaxării măsurilor, chiar dacă noi suntem atipici, riscăm să nu murim de Covid-19 şi să murim de inaniţie. Trebuie să facem o distincţie: ne dorim să mergem înainte sau să murim ascunzându-ne în casă. Dacă alţii pot preîntâmpina şi găsesc soluţii, noi, din contră, anticipăm că efectiv vom ajunge să ne ascundem sub pământ ca să nu se întâmple ceva Dragoş Anastasiu, preşedintele AHK România: Suntem mai puternici ca imunitate la virus, dar economic nu suntem atât de puternici. Noi nu ne permitem cum şi-ar permite alte ţări care încep să se mişte mai repede ca noi. Medical, documentul în discuţie are dreptate, dar nu cred că trebuie să tragem cu tunul după vrăbiuţe. Ca să fac o paralelă, e ca şi cum ai interzice maşinile ca să elimini pericolul accidentelor Florin Pogonaru (dreapta), preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români: Este clar că trebuie să ne pregătim pentru a trece într-o nouă fază în care economia trebuie să înceapă să funcţioneze. Aş numi-o faza ieşirii din criză, după care să trecem la faza noului normal. Pentru că faza aceasta a ieşirii din criză până la urmă este determinată de o serie de măsuri luate de celelalte ţări europene care reprezintă pieţele noastre, începând cu Germania, Italia, Franţa, cât şi de măsurile pe care le iau multinaţionalele din România

Autor: Ramona Cornea, Răzvan Botea

25.04.2020, 18:41 1517

Doctorul Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, a propus un proiect pentru perioada postcriză cu măsuri precum izolarea totală pentru persoane din categoria de vârstă 40 - 65 de ani, „în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie“, dar şi oprirea plăţii TVA-ului şi a taxelor şi impozitelor.

Reprezentanţii mediului de afaceri din România consultaţi de ZF au declarat că măsurile propuse de Adrian Streinu-Cercel pentru perioada post-criză sunt în contrast cu direcţia altor ţări care deja au demarat acţiuni de relaxare a măsurilor restrictive impuse de criza coronavirusului, pentru a relansa economia. Astfel, părerea mediului de afaceri este că activitatea economică în România trebuie pornită treptat, însă repede, altfel economia românească va ajunge într-un punct fără întoarcere.

„Eu cred (despre propuneri – n. red.) că se dă cu tunul după vrăbii. Cred că trebuie să revenim cât se poate de repede într-o nouă normalitate, una în care ne protejăm. Să revenim treptat, dar rapid, având grijă de sănătate, dar şi de partea economică, pentru că vom duce lucrurile într-o zonă de unde nu vom mai putea reveni“, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România).

Doctorul Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, a propus un proiect pentru perioada de după relaxarea măsurilor pentru prevenirea răspândirii virusului. Printre măsuri se numără separarea bătrânilor de familii pentru o perioadă de trei luni şi izolarea totală în categoria de vârstă 40 - 65 de ani, „în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie“, dar şi oprirerea plăţii TVA-ului şi a taxelor şi impozitelor. Preşedintele a declarat marţi că, începând cu data de 15 mai, în condiţiile în care numărul de îmbolnăviri din România intră pe o pantă ascendentă, se vor adopta măsuri de relaxare pentru a putea reporni economia.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR) spune că este limpede că România trebuie să se pregătească pentru a trece într-o nouă fază a ieşirii din criză, cu planuri şi acţiuni concrete. Această acţiune este determinată de iniţiativele altor state de care economia României depinde.


Mihai Păsculescu, preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei: Este o prostie, o tâmpenie. Nu ştiu ce este în mintea lui. Forţa de muncă este îmbătrânită, tinerii sunt plecaţi la muncă în străinătate. Circa 80% dintre angajaţii din industria textilelor se încadrează în categoria de vârstă 40 – 65 de ani. O astfel de măsură ar paraliza toată industria. De altfel, cred că ar paraliza toată economia. Streinu-Cercel pune problema doar din punct de vedere medical. O astfel de măsură ar avea un impact negativ asupra economiei, dar şi asupra psihicului oamenilor. Lumea trebuie să meargă la lucru ca să avem bani de salarii şi de pensii


„Este clar că trebuie să ne pregătim pentru a trece într-o nouă fază în care economia trebuie să înceapă să funcţioneze. Aş numi-o faza ieşirii din criză, după care să trecem la faza noului normal. Pentru că faza aceasta a ieşirii din criză până la urmă este determinată de o serie de măsuri luate de celelalte ţări europene care reprezintă pieţele noastre, începând cu Germania, Italia, Franţa, cât şi de măsurile pe care le iau multinaţionalele din România“, a declarat Florin Pogonaru. De aceeaşi părere este şi Nicolae Demetriade, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), care spune că, în timp ce alte state iau măsuri concrete în ceea ce priveşte repornirea activităţii econo­mice, în România nu se întâmplă acest lucru, iar consecinţele ar putea fi dure.

„Cert este că dacă alte state au iniţiative de începere a relaxării mă­surilor, chiar dacă noi suntem atipici, ris­căm să nu murim de Covid-19 şi să murim de inaniţie. Trebuie să facem o distincţie: ne dorim să mergem înainte sau să murim ascunzându-ne în casă. Dacă alţii pot preîntâmpina şi găsesc so­luţii, noi, din contră, anticipăm că efectiv vom ajunge să ne ascundem sub pământ ca să nu se întâmple ceva“, a declarat el.

Mihai Păsculescu, preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei (FEPAIUS), crede că măsura de a izola total persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 şi 65 de ani care nu lucrează în domenii esenţiale, propusă de Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, ar putea duce la paralizarea industriei de textile locală, o industrie unde 80% dintre angajaţi se încadrează în această categorie de vârstă.

„Forţa de muncă este îmbătrânită, tinerii sunt plecaţi la muncă în străi­nătate. Circa 80% dintre angajaţii din industria textilelor se încadrează în cate­goria de vârstă 40 – 65 de ani. O astfel de măsură ar paraliza toată industria. De altfel, cred că ar paraliza toată econo­mia. Streinu-Cercel pune problema doar din punct de vedere medical. O astfel de măsură ar avea un impact negativ asupra economiei, dar şi asupra psihicului oamenilor. Lumea trebuie să meargă la lucru ca să avem bani de salarii şi de pensii“, a spus Mihai Păsculescu pentru ZF.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO