În momentul declanşării pandemiei au apărut speculaţii intense privitoare la efectul pe care aceasta îl va avea la nivel demografic. Primele date par să arate că criza a declanşat atât o creştere puternică a ratei natalităţii, cât şi un declin al acesteia, în funcţie de ţări, scrie Kate Ferguson de la Deutsche Welle.
În condiţiile în care oamenii trăiesc mai mult, iar costurile de trai cresc, ţările bogate încearcă să impulsioneze natalitatea. Tinerii nu sunt dispuşi să plătească mai mult pentru întreţinerea părinţilor şi bunicilor, în timp ce generaţiile mai vechi se tem de perspectiva obligaţiei de a munci până la vârste mai înaintate.
Când a lovit pandemia, s-a speculat foarte mult cu privire la impactul acesteia asupra ratelor natalităţii. Va genera nesiguranţa financiară şi existenţială un declin puternic al natalităţii? Sau se vor simţi oamenii încurajaţi să-şi înceapă o familie de şansa de a-şi încetini ritmul vieţii?
Primele rezultate variază semnificativ în funcţie de ţară şi de regiune. Statele Unite, ca şi China, au înregistrat în continuare un declin semnificativ al natalităţii.
Un raport recent indică o scădere cu 4% a numărului de naşteri în SUA anul trecut. Preşedintele american Joe Biden pare hotărât să inverseze tendinţa cu o serie de măsuri cum ar fi limitarea costului serviciilor de îngrijire a copiilor pentru familiile cu venituri mici şi mijlocii la 7% din veniturile per gospodărie.
Însă impactul unor astfel de politici asupra ratelor fertilităţii din cea mai mare economie a lumii va deveni clar de-abia peste câţiva ani.
Între timp, în Germania apare un trend diferit. Datele pe martie arată că rata natalităţii din cea mai mare economie europeană a atins cel mai ridicat nivel pentru această lună din ultimii peste 20 de ani.
Există multe motive posibile. Unul este legat de plasa solidă de siguranţă socială, care a făcut posibil ca milioane de oameni să-şi păstreze locurile de muncă, fiind incluşi într-o generoasă schemă de şomaj tehnic în timpul pandemiei.
Un altul este legat de asigurarea obligatorie de sănătate, care i-a făcut poate pe mulţi să se simtă mai puţin temători în legătură cu soarta copiilor în caz de probleme. Au existat poate şi alţi factori, încă neidentificaţi.