Peste 20 de producători de talie mică de vinuri care deţin o suprafaţă de maximum 20 de hectare au apărut în ultimii ani pe piaţa locală de vin, investiţiile acestora fiind susţinute din fonduri europene, arată datele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV). Abordarea acestora este diferită din punctul de vedere al marketingului, al promovării de cel al marilor companii, şi sunt cei care vor avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte construirea unei imagini a României ca ţară viticolă, este de părere Ovidiu Gheorghe, directorul general al PNVV.
„Aceşti producători mici sunt singura şansă pe care o are România pentru apariţia diversităţii, pentru construirea unui mesaj unitar, dar şi pentru educaţia consumatorilor“, a spus Gheorghe. El a fost prezent la deschiderea Congresului Mondial al Viei şi Vinului care are loc în aceste zile la Palatul Parlamentului din Capitală. Printre producătorii care au apărut ca urmare a investiţiilor din fonduri europene se numără Lacerta, Domeniile Săhăteni sau Via Sandu, mai spune Gheorghe.
Datele citate de Daniel Constantin, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, arată că în ultimii cinci ani România a absorbit integral fondurile europene puse la dispoziţie, de 42 de milioane de euro, iar în această perioadă sunt discuţii pentru ca alocările să se majoreze cu 5-6 mil. euro pe an până în 2018. Sectorul viticol este singurul din agricultură care a atras toate fondurile puse la dispoziţie.
„Rezultatele se vor vedea în câţiva ani. Acum vinurile româneşti sunt bune. Sunteţi pregătiţi de luptă“, a spus Federico Castellucci, directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), în contextul apariţiei de noi vinuri (din fonduri europene) în România.
Locul 10 mondial la suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie
Datele citate de ministrul agriculturii arată că România se află pe locul zece în lume la suprafaţa ocupată cu viţă-de-vie şi locul cinci la nivel european.
Potrivit OIV, în România erau cultivate aproximativ 205.000 de hectare cu viţă-de-vie în 2012, arată datele OIV, în uşoară scădere comparativ cu 2011. Cele mai mari suprafeţe cu viţă-de-vie sunt însă în Spania, Franţa, Italia şi Portugalia. Deşi se află în topul statelor din punctul de vedere al suprafeţei cu viţă-de-vie, România nu îşi face loc între primele şi din punctul de vedere al exporturilor. „Nu avem o productivitate foarte ridicată la hectar“, spune Ovidiu Gheorghe, care a dat exemplul unor producători din Spania care au producţie de 20 de tone la hectar (însă de vinuri de masă). În cazul României, productivitatea este de 4-5 tone la hectar. El spune că pentru creşterea productivităţii sunt necesare investiţiile, iar în ultimii ani şi în România acestea au crescut.
Cea mai rapidă scădere a consumului de vin
Consumul de vin a fost de aproape 2,6 mil. hl în 2012, iar cu acest nivel România se află între primele 20 de state din lume. O analiză a OIV în intervalul 200-2012 arată că România a pierdut cel mai mult din punctul de vedere al consumului. Tendinţa este specifică şi statelor mari consumatoare de vin, cum sunt Franţa, Italia şi Spania.
La polul opus, cele mai rapide creşteri ale consumului sunt raportate în Rusia (plus 121%), China (plus 67% în intervalul 2000 – 2012) şi SUA (plus 37% între 2000 şi 2012).
Statistica OIV arată că în statele cu tradiţie în producţia de vin s-a redus şi producţia, iar directorul general al OIV, care se află la final de mandat (succesorul său urmând să fie decis zilele acestea la congresul de la Bucureşti), a folosit cuvântul „dramatic“ pentru a caracteriza scăderea producţiei de vin a Franţei cu 18% într-un singur an.
Peste 400 de specialişti din 44 de ţări s-au strâns săptămâna aceasta la Palatul Parlamentului la Congresul Anual al Viei şi Vinului
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
