ZF 24

Deloitte/ZF CFO Summit 2020. Principalele preocupări ale directorilor financiari în vremuri de criză: asigurarea lichidităţii în companie, a liniilor de finanţare şi evoluţia cererii. Revenirea economică nu va fi în „V“, dar directorii financiari rămân optimişti

Deloitte a lansat studiul CFO Survey 2020, în cadrul căruia a sondat opinia a 55 de directori financiari din România. Studiul a fost condus în perioada aprilie-mai 2020.

Autor: Răzvan Botea

17.06.2020, 20:30 200

Ieşirea din criză se poate face în mod sustenabil prin investiţii, iar directorii financiari aşteaptă planul de măsuri al guvernului pentru sprijinirea investiţiilor.

Directorii financiari se uită, în contextul crizei economice generate de pandemie, la asi­gurarea lichidităţii în companii, la deschiderea liniilor de finanţare, dar şi la evoluţia economiei, a pieţei pe care activează şi a cererii.

Revenirea economică nu va fi în formă de „V“, cum se aşteaptă guvernul, iar companiile au nevoie şi de sprijinul statului pentru a scoate România prin investiţii din criza economică, au fost principalele concluzii ale evenimentului CFO Summit 2020, organizat de Deloite în parteneriat cu Ziarul Financiar.

„Economia trebuie să-şi găseasca ritmul şi pentru asta are nevoie în primul rând de sprijin financiar. Există o serie de predicţii ale instituţiilor internaţionale în ceea ce priveşte evoluţia PIB-ului din România. Personal mă gândesc dacă aceste previziuni, de contracţie economică de 5-6 procente, nu se vor dovedi optimiste faţă de contracţiile din economii mai robuste, unde există spaţiu fiscal mai generos“, a declarat în cadrul evenimentului Alexandru Reff, country managing partner Deloitte România şi Moldova.

Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare din cadrul Deloitte Germania, a spus în cadrul evenimentului că una dintre implicaţiile cele mai importante pentru România în această criză este modul în care a fost afectată industria auto europeană.

„Pentru România criza are câteva implicaţii, în special dacă ne uităm la industria auto, care a fost foarte lovită de această criză. Am văzut o scădere a cererii mai mare de 80% în anumite ţări. Acest lucru afectează România. Cu toate acestea, ne aşteptăm ca industria auto să îşi revină anul viitor“, a spus el.

Deloitte în parteneriat cu Ziarul Financiar a organizat prima ediţie a CFO Summit, un eveniment în care directorii financiari ai unora dinre cele mai importante companii din România au analizat atât consecinţele crizei generate de pandemia de COVID-19 asupra economiei româneşti şi a mediului de business, cât şi soluţiile la care au apelat pentru a se adapta la situaţie.

În cadrul evenimentului a fost lansat şi CFO Survey 2020, un studiu Deloitte care a sondat părerea directorilor financiari din România.

Potrivit studiului, cele mai mari îngrijorări ale directorilor financiari în acest moment sunt scăderea cererii din piaţă, reducerea veniturilor, dar şi scăderea numărului de angajaţi.

Aproape trei sferturi dintre respondenţii studiului au spus că va exista un grad înalt de incertitudine în mediul de business în viitorul apropiat şi că cererea internă se va reduce.

Printre principalele temeri ale directorilor financiari din România se mai numără evoluţia economică (29%) şi fluctuaţia cursului de schimb (25%).

„Potrivit rezultatelor survey-ului nostru, mai mult de 40% dintre respondenţi văd o scădere a numărului de angajaţi. În ceea ce priveşte finanţarea, finanţarea proprie reprezintă în continuare cea mai atractivă formă. Putem vedea o creştere de 5% pentru această opţiune faţă de studiul anterior. De asemenea, finanţarea prin intermediul băncilor a devenit o soluţie mai atractivă“, a declarat Zeno Căprariu, partener audit Deloitte România şi coordonatorul CFO Program.

 

Alexandru Reff,

country managing partner România şi Moldova

► Economia trebuie să-şi găsească ritmul şi pentru asta are nevoie în primul rând de sprijin financiar. Există o serie de predicţii în ceea ce priveşte evoluţia PIB-ului din România. Personal mă gândesc dacă aceste previziuni, de contracţie economică de 5-6 procente, nu se vor dovedi optimiste faţă de contracţiile din economii mai robuste.

► Suntem în prezent în faţa unei crize financiare generate de pandemie care a schimbat economia. Vorbeam încă de anul trecut de o recesiune după o perioada foarte lungă de creştere economică, însă nu greşesc când cred că niciun stat nu se aştepta la ce a urmat.

► Eram cu toţii îngrijoraţi de consum că fiind principalul motor al creşterii economice, iar acum vedem că acest motor se gripează, iar opinia mea este că nu ştim cum va reporni acest motor după încetarea restricţiilor.

► Pe acest fundal foarte multe investiţii au fost stopate sau amânate din cauza incertitudinii, care este mai păguboasă decât nişte previziuni sumbre, dar clare.

► Se vorbeşte de o revenire economică în formă de V. Azi-dimineaţă citeam noile previziuni pentru economia din SUA, care pun sub semnul întrebării revenirea economică rapidă, din cauza posibilităţii din ce în ce mai mari că economia să se confrunte cu un nou val al infectărilor cu coronavirus.

► Autorităţile din România susţin un plan european de măsuri, pe care Comisia Europeană îşi propune să îl finanţeze printr-o taxă pe cifra de afaceri a companilor în următorii ani. Tot ce putem face în acest context este să urmărim foarte atent evoluţiile din toate domeniile, să fim pregătiţi să luam decizii rapide.

► Optimsmul cu care rămânem nu include neapărat perspectiva investiţiilor, mai ales în absenţa sprijinului substanţial al statului în realizarea acestuia. Există aşteptări legitime cu privire la intervenţia statului. Directorii financiari au nevoie de claritate, predictabilitate şi sunt aşteptate mai multe şi mai ambiţioase măsuri de sprijin ale investiţiilor.

 

Alexander Boersch,

economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare din cadrul Deloitte Germania

► Vestea proastă este că această contracţie a fost atât de puternică, încât economia va creşte negativ. Aşteptăm o contracţie de circa 8% pentru zona euro, şi una de 7,5% pentru Germania şi va trece o vreme până ajungem la nivelurile precriză.  Până în mijlocul lui 2022 pentru Germania, iar pentru Italia ceva mai mult, pentru că aici contracţia a fost mai mare. Italia îşi va reveni în 2023.

► Trebuie spus că stimulenţii fiscali au venit destul de repede. Pentru Germania, pachetul se ridică la aproape 50% din PIB şi este semnificativ. Dacă ne uităm la criza din 2008-2009, procentul a fost între 9 şi 10%. Alte ţări au luat măsuri de asemenea, pachetul fiscal din Italia, care a conţinut în cea mai mare parte garanţii de stat, a fost de 44% din PIB, Franţa 20%, SUA cu 14%. Ideea principală a acestor pachete a fost să ajute companiile să treacă peste  efectul imediat al crizei.

► Toate previziunile economice sunt foarte dependente de variabile pe care le pui acolo. Dacă te aştepţi la un al doilea val la toamnă, va fi greu de revenit. Dacă încrederea consumatorilor nu revine, este greu de revenit rapid. Aşteptăm o revenire în formă de V pentru Germania şi pentru Europa. Aşteptăm o contracţie istorică în al doilea trimestru de -12%, care este într-un fel inevitabil, dar vedem un rebound în al treilea trimestru, în cea mai mare parte din cauza că, dacă ai o contracţie puternică, ai natural un bounce back şi de asemenea avem măsuri fiscale şi monetare foarte puternice.

► Este cea mai mare recesiune din istoria de după război pentru Germania, dar va fi mai în regulă. Pentru România are câteva implicaţii, în special dacă ne uităm la industria auto, care a fost foarte lovită de această criză. Am văzut o scădere a cererii mai mare de 80% în anumite ţări. Acest lucru afectează România . Cu toate acestea, ne aşteptăm că industria auto să îşi revină anul viitor.

 

Zeno Căprariu,

partener audit Deloitte România şi coordonatorul CFO Program

► Strategia principală a directorilor fnanciari în 2020 este reducerea costurilor, situaţie similară cu cea a anului 2008. De asemenea, creşterea cash flow-ului şi creşterea organică a companiei se află printre priorităţi.

► Trei sferturi dintre directorii financiari sondaţi de Deloitte sunt mai pesimişti în ceea ce priveşte viitorul apropiat al companiilor. 96% dintre CFO nu sunt pregătiţi să îşi asume ricuri, în vreme ce 72% dintre directorii financiari sunt de părere că va exista un grad înalt de incertitudine în mediul de business în viitorul apropiat.

► Economia este de aşteptat să scadă în următoarele luni şi 72% dintre directorii financiari se aşteaptă ca cererea internă să scadă.

► De asemenea, 45% dintre CFO cred că cererea externă se va reduce. Printre principalele temeri ale directorilor financiari din România se mai numără evoluţia economică (29%) şi fluctuaţia cursului de schimb (25%).

► Putem vedea o îngrijorare generală privind răspunsul guvernamental pentru susţinerea economiei în contextul Covid-19. Odată cu restricţiile impuse, multe businessuri şi-au mutat activitatea în online.

► La o primă privire, aş spune că directorii financiari au fost mai bine pregătiţi pentru această criză decât pentru criza din 2008, pentru că majoritatea companiilor au construit rezerve de lichidităţi după experienţa din 2008.

 

Adela Guedon,

CFO Orange

► E clar că sectorul telecom este rezilient, dar nu pot spune că nu resimţim şocul care afectează economia naţională şi mondială. Orange este bine poziţionată pentru a face faţă acestei crize, dar aş menţiona totuşi că sunt anumite tendinţe pe care le-am constatat în acest prim trimestru.

► Dacă ar fi să menţionez acele impacturi pe care le-am constatat aş spune că am avut o încetinire a dinamicii comerciale pe perioada stării de urgenţă a magazinelor directe. Abonaţii au fost mai puţin mobili pe piaţa din România. Am avut natural şi o scădere de costuri indirecte.

► Sunt încrezătoare că dacă folosim oportunităţile acestei crize vom reuşi cel puţin la fel de bine cum ne-am imaginat. Aici aş menţiona digitalul, care este cuvânt de ordine.

► Eu personal cred că cel mai probabil scenariu al evoluţiei economice va fi acela în formă de „U“, adică acela în care 2020 reprezintă punctul de inflexiune, astfel încât în 2021 să revenim la creştere economică.

 

Mihai Darie,

CFO Electrica

► Pe partea de consumatori, va trebui să discutăm de eliminarea deficitului de încredere după această criză.

► Dacă înţeleg direcţia pot să anticipez ce se va întâmpla în business. Dacă am parcurs această etapă ne dăm seama că sunt unele efecte pe care nu le putem contracara, de exemplu scăderea consumului de energie electrică este în afara controlului managementului, dar sunt altele la care putem avea un aport direct cum ar fi, de exemplu, optimizarea costurilor.

► Noi nu am aşteptat pandemia pentru a intra în zona de optimizare costuri. O altă zonă este partea de acces la finanţare, iar această perioadă ne-a prins cu un spaţiu important pentru finanţare.

► Pentru investiţiile organizate la noi lucrurile sunt foarte simple. Peste 90% în investiţii sunt în segmentul reglementat de distribuţie, unde planurile de investiţii se fac pentru întreaga perioadă de reglementare, adică pe 5 ani. În timpul crizei noi nu ne-am ajustat planurile de investiţii.

 

Serge Offers,

CFO ING România

► Cred că vom vedea o cădere foarte abruptă a economiei româneşti în al doilea trimestru, iar apoi o revenire şi sper că nu vom avea un al doilea val de infectări cu coronavirus. Uşor, economia se va redeschide şi vom vedea o revenire. Pentru tot anul mă aştept să vedem o cădere economică de probabil 5% şi la sfârşitul anului viitor, 2021, mă aştept ca PIB-ul să revină la nivelul la care era la finalul lui 2019, dacă nu va exista un al doilea val.

► Ne aşteptăm să vedem o scădere de 18% a PIB-ului României în al doilea trimestru din acest an şi o scădere a vânzărilor din retail cu 22%.

► În acest moment prioritatea noastră este trecerea la normalitate. Ne pregătim să vină angajaţii în siguranţă la birou.

► Vom vedea o tendinţă de a schimba perspectivele. Câştigătorii vor fi sectoarele şi companiile care vor reuşi să se adapteze noilor condiţii. Dacă eşti capabil să te digitalizezi şi să rămâi aproape de client, probabil că vei fi unul dintre câştigători.

 

Mirela Covaşă,

CFO NEPI Rockcastle

► În România mallurile erau închise de mai bine de 80 de zile şi aşteptam de mult momentul. Am avut vizitatori şi am investit în măsuri de siguranţă pentru clienţi.

► Probabil lichiditatea este cea mai importantă. Ne uităm la încasări, la soldul de cash şi ne-am asigurat că avem acces la linii de creditare semnificative şi atunci ne bazăm foarte mult pe relaţia bună pe care o avem cu băncile şi cu chiriaşii şi consumatorii.

► Noi fiind în real estate ratingul nostru se bazează pe ratingul ţărilor în care avem portofoliile. Dacă scade ratingul de ţară ar avea un impact negativ pe ratingul nostru, adică este posibil să avem o scădere de rating şi o creştere a costurilor de finanţare şi poate că nu vom putea investi mai mult în România şi poate va trebui să reducem investiţiile existente.

► Cred că este urgent să vedem un plan concret al guvernului de menţinere a ratingului de ţară sau îmbunătăţire.

 

Adrian Dumitriu,

CFO-ul Chimcomplex

► Suntem cel mai mare exportator din zona de chimie şi undeva la 60% din producţia noastră este destinată exportului.

► Industria chimică în Europa a fost afectată de o criză înainte de apariţia epidemiei. Din nefericire pentru România noi am avut o criză ca urmare a exploziei preţurilor din energie. Din perspectiva noastră la fel de important sau de ameninţător care se întâmplă în această perioadă cu impactul coronavirus este ce se întâmplă în România în piaţa energiei.

► Aştept cu nerăbdare să se întâmple ceva în privinţa sprijinului acordat de stat. Din studiul Deloitte se vede clar că directorii financiari ne aşteptăm cu toţii la o scădere a investiţiilor. Pe de altă parte vedem că peste tot înEuropa, în statele unite şi declarativ în România se anunţă ca soluţie primordială pentru ieşirea din criză sprijinirea investiţiilor. Mă uit la ce se întâmplă în România şi aştept cu nerăbdare să văd un apchet de sprijin pentru companiile mari cu privire la investiţii.

 

Andrei Soare,

CFO-ul Fatrom, producător şi distribuitor de aditivi furajeri

► Am lucrat normal într-o mare măsură, pentru că, din păcate, pentru noi este aproape imposibil ca o mare parte din personal să lucreze de acasă.

► Criza generată de Covid-19 se suprapune pestei porcine africane şi asta ne-a făcut să fim foarte bine pregătiţi din punctul de vedere al biosecurităţii. În ceea ce priveşte modul în care am fost afectaţi, deşi România este o ţară net importatoare de carne de porc, însă Uniunea Europeană este net exportator, în principal către China. Problemele de logistică şi scăderea cererii ne-au cauzat probleme, însă vedem reveniri ale cererii.

► În acest moment producem 250.000 de porci pe an. Într-o piaţă deficitară unde producătorii din România asigură doar 30% din necesar, noi avem o cotă de piaţă de 12%.

► Pentru noi, ca şi companie, predictibilitatea este cea mai importantă. Având în vedere situaţia fiscal-bugetară, ne uităm cu îngrijorare la ce se va întâmpla în fiscalitate anul viitor, după alegeri. Este foarte importantă predicitibilitatea şi nu doar în domeniul fiscal.

 

În cadrul primei ediţii a Deloitte/ZF CFO Summit 2020 a fost lansat şi CFO Survey 2020.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO