Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale dinRomania a trimis marti o preciare referitore la articolul publicatastazi de Ziarul Financiar in legatura cu autostrada Transilvania.Publicam in continuare textul integral al scrisorii:
"Referitor la articolul "De ce sunt cheltuiti bani pe traseefara trafic? La o luna de la inaugurare, soferii spun ca autostradaTransilvania e goala si ca se circula "lejer" , aparut in "ZiarulFinanciar", facem urmatoarele precizari:
Proiectele de autostrazi dispuse pe directiile majore detransport din Romania (Coridorul IV paneuropean Constanta -Bucuresti - Pitesti - Sibiu - Deva - Arad - Nadlac si CuloarulAutostrazii Transilvania: Brasov - Tg. Mures - Cluj - Oradea), suntgandite sa functioneze la eficienta maxima prin atragereafluxurilor de trafic de medie si lunga distanta. Ca orice proiectde infrastructura rutiera cu flux de trafic neintrerupt,autostrazile se adreseaza vehiculelor care parcurg distante lungide transport si vizeaza in mai mica masura traficul local.
Prin urmare, in etape intermediare de dare in functiune asectoarelor de autostrada, este de asteptat ca traficul deviat /atras sa fie mai mic, comparativ cu situatia in care autostradaeste operabila in intregime, sau, cel putin, pe sectoaremajore.
Prezentarea unei situatii punctuale, cum este cea prezentata inarticolul la care facem referire, nu face decat sa denaturezelucrurile si sa deformeze realitatea.
In schimb, printr-o analiza logica, pe termen mediu si lung, se potconstata imediat beneficiile reale pentru utilizatori si pentrumediu aduse de finalizarea unui proiect de infrastructura rutieraavand o asemenea importanta, cum este AutostradaTransilvania.
In cazul de fata, Sectorul Autostrazii Transilvania Turda - Gilause adreseaza, in aceasta etapa de realizare a autostrazii, inspecial relatiei de trafic Turda - Cluj-Napoca - Gilau, care inprezent foloseste sectorul de drum existent DN 1. Este de asteptatca intre aceste limite (noduri) se vor folosi in continuare, doartemporar insa, reteaua de drumuri existente (in speta, DN 1).
Pentru orice autovehicul care are plecarea si sosirea intr-una dinaceste aglomerari urbane (Turda si Cluj - Napoca) este nerentabilafolosirea segmentului de autostrada, in conditiile in carecosturile deplasarii sunt evident mai mari (aici includem si costulcu durata de parcurs). Sectorul de autostrada Turda - Gilau atragein prezent relatiile de trafic de lunga distanta, care parcurgtrasee cu punctele de plecare situate dincolo de limitelesectorului DN 1: Turda - Cluj Napoca, precum si vehiculele grelecare prefera sa evite dificultatile sectorului de drumexistent.
Justificarea realizarii si punerii in functiune a sectorului deautostrada Turda - Gilau in lungime de 42 km este data si dereducerea poluarii mediului in municipiul Cluj-Napoca precum si deimbunatatirea fluentei traficului prin scoaterea vehiculelor grelecare tranzitau acest municipiu.
Asa cum s-a mentionat anterior, Autostrada Brasov - Oradea vafunctiona cu eficienta maxima dupa darea sa in exploatare peintreaga sa lungime. In aceste conditii, conform Studiilor detrafic realizate, la momentul de dare in exploatare a intregiiautostrazi se estimeaza un numar mediu zilnic de aproximativ 18.000vehicule fizice (pe sectorul Tg. Mures - Cluj) si aproximativ15.000 vehicule fizice (pe sectorul Cluj - Oradea). ConformScenariilor de Prognoza, este de asteptat o crestere anuala atraficului atras de Autostrada de cca. 4 - 5%; prin urmare, lanivelul anului de prognoza 2030, se asteapta inregistrarea unorvalori de trafic de peste 35.000 vehicule fizice / 24 ore, valoriimedii zilnice anuale.
Conform reglementarilor tehnice in vigoare, autostrazile, cadealtfel orice proiect de infrastructura rutiera, sunt proiectateastfel incat sa atinga traficul la capacitatea de circulatie pentrucare este realizata intr-o perioada de perspective de 15-20ani.
Valorile de trafic inregistrate si redate in articol (aproximativ9.000 de vehicule fizice care au folosit sectorul de autostrada)sunt rezonabile si justifica modul in care a fost ganditaprioritizarea constructiei Autostrazii Transilvania pe sub -sectoare, in conditiile in care relatia de trafic Turda - Cluj sedesfasoara cu dificultate pe reteaua de drumuri existenta, cu toateproblemele care decurg din asta (in special cea data de numarulfoarte ridicat de accidente rutiere, unele cu pierderi de vietiomenesti, care intervin pe DN 1, intre cele doua Municipii).
Comentariul unuia dintre soferi referitor la lungimea traseuluiCluj - Gilau - Turda de 58 km pe autostrada comparativ cu lungimeatraseului Cluj - Turda de 29 km pe DN 1 este tendentios pentru caeste ilogic sa te deplasezi de la Cluj la Turda pe Autostrada prinGilau, acest sector de autostrada fiind realizat pentru a servi cao varianta de ocolire de la Gilau la Turda si invers.
Referitor la concurenta si gradul de atractivitate al celor douaCoridoare majore de transport (Coridorul IV si AutostradaTransilvania) dorim sa facem precizarea ca toate studiilestrategice de trafic privind dezvoltarea retelei de autostrazi dinRomania, realizate de catre Ministerul Transporturilor siInfrastructurii, au aratat faptul ca fiecare din aceste directii detransport are propriul segment de cerere tinta la care seadreseaza. Prin urmare, ele vor functiona independent si isi vordovedi rentabilitatea prin satisfacerea nevoilor utilizatorilor, inconditii de confort si siguranta. Cele doua proiecte de autostrazinu se exclud reciproc iar modul in care se desfasoara in prezentcirculatia rutiera pe reteaua de drumuri publice din Romania aratacu prisosinta necesitatea prioritara de finalizare a ambelorinvestitii.
Afirmatia referitoare la inchiderea autostrazii pentru realizareade marcaje si montarea de garduri de siguranta este neadevarata,marcajele rutiere fiind finalizate in momentul inaugurarii -respectiv 1 decembrie 2009 iar gardurile de siguranta au fostcompletate acolo unde s-au furat - lucru care credem ca era necesarpentru asigurarea sigurantei circulatiei".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
