Anul 2014 ar putea să aducă o revigorare a pieţei de fuziuni şi achiziţii, chiar dacă nu una spectaculoasă, fiind de urmărit în special sectorul bancar unde am putea să vedem consolidări prin vânzarea - cumpărarea unor bănci de talie mică sau mijlocie, precum şi creşterea numărului de tranzacţii care implică portofolii de credite, în principal neperformante. În acest an ar urma să crească numărul de tranzacţii M&A realizate de fonduri de investiţii cu capital privat. Listările la bursă ale companiilor din portofoliul statului ar fi o altă oportunitate de afaceri în 2014, au declarat pentru ZF şefii celor mai mari companii de audit şi consultanţă PwC, EY (Ernst&Young), KPMG şi Deloitte, care formează aşa-numitul Big 4, polul liderilor din industria serviciilor profesionale.
România ar putea să înregistreze în acest an o creştere economică moderată, în jur de 2%, susţinută în continuare de exporturi, fiind posibilă şi îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor europene. Iar cele mai mari riscuri pentru economie sunt tensiunile politice - inevitabile în anul electoral 2014, lipsa de coerenţă legislativă, inclusiv instabilitatea legislaţiei fiscale, birocraţia excesivă, lipsa de transparenţă, eficienţă şi responsabilitate la nivelul administraţiei publice, la care se adaugă competitivitatea scăzută a economiei, consideră şefii locali ai companiilor din Big 4. Claudia Medrega
Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova
Pentru 2014 ne aşteptăm ca piaţa de fuziuni şi achiziţii să îşi reia tendinţa de creştere. Este necesară susţinerea pieţei de capital locale ca sursă importantă de finanţare a economiei. Astfel, continuarea programului de privatizări demarat cu succes în 2013, precum şi eliminarea barierelor care încă împiedică sau îngreunează accesul investitorilor străini ar trebui să rămână acţiuni prioritare. Piaţa de audit şi consultanţă din România are două zone de evoluţie în momentul de faţă: una cantitativă - de creştere uşoară atât pe serviciile cunoscute de audit şi consultanţă şi una calitativă - de reaşezare pe bază de calitate a serviciilor oferite clienţilor, iar aici nu îşi spune cuvântul numai expertiza consultanţilor. Este vorba de trecerea cererii de servicii profesionale de la o abordare tranzacţională la una relaţională în care valoarea adăugată de consultanţi este văzută ca un element esenţial, strategic de către clienţii noştri.
Cei mai mari clienţi ai EY România: Bitdefender, CEZ, Delphi Corporation, Enel, Erste/BCR, GDF Suez, OMV Petrom, Raiffeisen, Renault, Teraplast, Scandia, Rompetrol, ING Group, Heidelberg Group.
Piaţa de fuziuni şi achiziţii
În anul 2013, piaţa de fuziuni şi achiziţii nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, rămânând, în cel mai bun caz, la acelaşi nivel cu 2012. Lipsa de predictibilitate a cadrului fiscal şi de reglementare, precum şi dificultatea atragerii de finanţare bancară, au influenţat evoluţia pieţei în 2013. S-au remarcat în 2013 un număr de tranzacţii importante în sectorul serviciilor financiare, în timp ce sectorul energiei, în particular cel al energiei regenerabile, a fost cel mai afectat de instabilitatea mediului de reglementare.
Ne aşteptăm ca piaţa fuziunilor şi achiziţiilor să îşi reia tendinţa de creştere în 2014, în principal pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor de creditare şi al aşteptatei recâştigări a statutului de ţară cu rating investment grade.
Economie. Principalele vulnerabilităţi
Imaginea externă a României privind potenţialul de creştere economică în 2014 şi anii următori este în continuare una favorabilă.
Scăderea nivelului investiţiilor totale în economie, instabilitatea mediului fiscal şi de reglementare în general - care poate determina retragerea unor investitori străini din România şi competitivitatea scăzută a economiei sunt cele mai mari vulnerabilităţi pentru economie.
Este necesară susţinerea pieţei de capital locale ca sursă importantă de finanţare a economiei. Astfel, continuarea programului de privatizări demarat cu succes în 2013, precum şi eliminarea barierelor care încă împiedică sau îngreunează accesul investitorilor străini ar trebui să rămână acţiuni prioritare. Totodată, se impune reformarea ANAF şi întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor de reglementare. Sistemul fiscal suferă de ani de zile de câteva boli grave care sunt de mult în stare cronică: număr mare de taxe fiscale şi parafiscale, birocraţie excesivă, proceduri complicate, structuri instituţionale ineficiente şi lista poate continua. Orice progres în a rezolva aceste aspecte ar ajuta economia naţională, nelăsând la o parte şi discuţia separată şi foarte serioasă cu privire la evaziunea fiscală. Un alt obiectiv pentru autorităţi ar trebui să fie pregătirea şi implementarea consecventă a unor planuri naţionale de dezvoltare pe direcţii strategice cum ar fi IT hub, automotive, energie şi infrastructură, care să faciliteze investiţiile în aceste domenii.
Anul 2013 a fost mai bun decât 2012, în special datorită rezultatelor din agricultură (element conjunctural). Din păcate, au lipsit progresele aşteptate în zona de reformă economică.
Puncte forte ale României
Exportul a funcţionat ca un motor important de creştere în ultimii ani şi tendinţa se păstrează şi în continuare.
Imaginea externă a României privind potenţialul de creştere şi privind investiţiile străine directe se păstrează la cote mari, conform studiului EY European Attractiveness 2013.
Absorbţia fondurilor europene rămâne o zonă de potenţial major pentru perioada 2014-2020.
Ahmed Hassan, country managing partner al Deloitte România
România ar trebui să îmbunătăţească condiţiile de finanţare a economiei reale, să facă progrese în reformele fiscale - o colectare mai bună a taxelor - şi să îmbunătăţească etica în afaceri (reducerea corupţiei şi birocraţiei). Cu perspectivele de creştere economică pe termen lung încă intacte, România trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea competitivităţii, investiţii în pepiniera de talente şi eliminarea blocajelor structurale.
Piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2014
După un an mai degrabă dificil ar trebui să vedem o uşoară redresare în această activitate.
Având în vedere semnalele pozitive primite din mediul regional şi global, România ar trebui să rămână „vizibilă“ în Europa Centrală şi de Est, dar numai dacă vom reuşi să creăm un mediu mai competitiv pentru investitori, ceea ce va conduce la o dezvoltare sustenabilă a pieţei de fuziuni şi achiziţii.
Strategia de business recomandată firmelor în acest an
Mediul de business rămâne volatil, dar sentimentul cu privire la perspectivele de creştere se îmbunătăţeşte comparativ cu anul precedent. În ciuda îmbunătăţirii indicatorilor macro, cei mai mulţi directori financiari rămân precauţi. Nu trăim vremuri uşoare şi este clar că încrederea oamenilor de afaceri necesită stimuli suplimentari. Cu toate acestea, putem previziona îmbunătăţiri în 2014.
Companiile vor avea o sarcină dificilă să găsească echilibrul corect între strategiile de creştere şi investiţii pentru îmbunătăţirea sistemelor, pregătirii personalului şi profitabilităţii pe termen scurt.
Companiile care au ajustat deja modelul operaţional în anii anteriori vor putea fi capabile să profite de îmbunătăţirea încrederii mediului de afaceri în 2014. Pentru firmele din domenii cum ar fi producţie şi construcţii, dacă nu au făcut ajustări structurale ale modelului operaţional, atunci încă un an de incertitudine va fi extrem de provocator.
Economia în 2014
Pentru a înregistra o creştere robustă, economia are mare nevoie de o creştere semnificativă a investiţiilor străine directe şi a gradului de absorbţie a fondurilor europene. Ascensiunea uşoară a investiţiilor străine directe va fi primul semnal că România va avea o creştere economică mai sustenabilă şi de aceea autorităţile ar trebui să se concentreze pe stimularea acestor investiţii.
În 2014 persistă încă factorii de risc politic, ceea ce ar putea ameninţa perspectivele de creştere economică şi ar putea duce la politici fiscale ineficiente. Iar aceşti factori afectează direct încrederea mediului de afaceri. Rămâne întrebarea: care sunt şansele de a avea o redresare susţinută a economiei? Şi dacă se va întâmpla, cum va arăta aceasta?
Economia României este într-o stare bună atunci când ne uităm la rata scăzută a şomajului şi rata relativ mică a inflaţiei, dar redresarea economiei a fost oarecum lipsită de vlagă din cauza încrederii reduse a mediului de afaceri, predictibilităţii scăzute a politicii fiscale şi a investiţiilor slabe.
Creşterea economică actuală a României se bazează pe ascensiunea exporturilor - pe segmentul auto, agricol şi alte domenii conexe - atât către zona euro, cât mai ales către ţările din afara UE.
Multe dintre cauzele crizei regionale din zona euro şi recesiunea nu sunt pe deplin soluţionate. Iar sistemul bancar are încă de rezolvat problema nivelului ridicat al creditelor neperformante şi dificultăţile legate de accesarea creditelor, în special pentru sectorul IMM-urilor.
Atragerea investitorilor străini. Acordul cu FMI
Investitorii străini solicită pe lângă mediul economic stabil: politici fiscale stabile, reducerea sarcinii administrative şi revigorarea consumului intern. În cele din urmă este vorba de randamentul investiţiilor.
Instituţiile financiare internaţionale precum FMI, UE şi Banca Mondială sunt importante pentru o economie emergentă cum este România, deoarece implicarea lor aduce stabilitate şi încredere investitorilor. Pe de altă parte, astfel de instituţii au cerut întotdeauna condiţionalităţi dure care trebuie îndeplinite, iar uneori poate să fie dificil pentru Guvern să le pună în aplicare.
Ahmed Hassan: România ar trebui să îmbunătăţească condiţiile de finanţare a economiei reale, să facă progrese în reformele fiscale şi să îmbunătăţească etica în afaceri
Vasile Iuga, country managing partner, PwC România şi managing partner, PwC Europa de Sud-Est
România va rămâne atractivă pe termen mediu şi lung pentru investitori, dar cheia succesului pentru creşterea economică o reprezintă continuarea reformelor structurale. Eu îmi păstrez optimismul. Întrebarea cheie este cum poate o ţară ca România să recupereze rămânerile în urmă faţă de restul ţărilor din Uniunea Europeană şi să devină o economie competitivă într-o lume globalizată?
Economia în 2014
În ceea ce priveşte economia românească, prognozele indică o creştere economică moderată - în jur de 2%, susţinută de creşterea în continuare a exporturilor şi, poate, un uşor reviriment al sectorului de construcţii şi o îmbunătăţire a absorbţiei de fonduri europene. Este posibilă şi o performanţă de peste 2%, condiţionat de performanţa sectorului agricol.
Statul poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică, în primul rând prin politici publice şi legislative, lucrând în parteneriat cu sectorul privat, cu investitorii români şi străini. Câteva sugestii în acest sens:
- România ar trebui să revadă urgent întregul cadru legislativ în vederea simplificării, modernizării şi clarificării acestuia.
- Având în vedere insuficienţa capitalului autohton, fluxul tot mai scăzut de investiţii străine, precum şi reducerea semnificativă a creditării bancare este vital pentru România să identifice modalităţi ieftine de finanţare, cum ar fi fondurile UE.
Piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2014
S-a observat un uşor reviriment al pieţei de fuziuni şi achiziţii în 2013. Mă aştept ca anul 2014 să aducă o revigorare pe acest segment, chiar dacă nu una spectaculoasă. Cred că de urmărit este îndeosebi sectorul bancar, acolo unde se aşteaptă câteva tranzacţii, inclusiv tranzacţii de portofolii de credite neperformante. De asemenea, listările la bursă ale companiilor din portofoliul statului reprezintă o altă oportunitate de afaceri în 2014 şi, aşa cum am văzut, există apetit pentru astfel de active în rândul investitorilor de la BVB.
Piaţa de audit şi consultanţă în 2014
Aş caracteriza anul 2013 drept unul al stabilizării. Piaţa a ajuns la un anumit echilibru şi tendinţa pe termen mai lung este de creştere, însă ritmul acesteia va fi unul lent.
Condiţiile de piaţă şi concurenţa menţin o presiune asupra costurilor, ceea ce necesită foarte multă eficienţă în utilizarea resurselor. Este clar că toată lumea din piaţă trebuie să muncească mai mult şi mult mai eficient decât înainte de criză pentru a obţine rezultate financiare satisfăcătoare.
Cele mai mari vulnerabilităţi pentru economia românească
România este într-o poziţie dezavantajoasă în raport cu statele vecine comparabile în ceea ce priveşte competitivitatea. Economia funcţionează cu valoare adăugată scăzută şi consumuri energetice mari.
Economia românească a fost şi este încă dependentă de capitalurile străine. Insuficienţa capitalului autohton se face simţită mai ales în condiţiile actuale de acces dificil la creditare.
Birocraţia excesivă, slăbiciunea instituţiilor, ineficienţa şi risipa din sectorul public, precum şi lipsa de coerenţă legislativă reprezintă de asemenea vulnerabilităţi majore.
Calitatea infrastructurii de transport este o mare şi persistentă problemă, ca şi nivelul prea scăzut de investiţii din educaţie, care va avea un impact negativ pe termen lung în pregătirea forţei de muncă.
Un alt dezavantaj îl reprezintă evoluţia demografică nefavorabilă cu tendinţa de îmbătrânire a populaţiei şi fenomenul migraţiei talentelor.
Acţiuni şi sectoare prioritare la nivelul autorităţilor
Energia - România îşi poate consolida poziţia de centru energetic regional prin participarea la marile proiecte transnaţionale din domeniul energiei.
România are capacitatea de a deveni un hub logistic regional prin valorificarea poziţiei sale strategice, de ţară de graniţă a Uniunii Europene cu acces la bazinul Mării Negre.
Agricultura - Există suprafeţe considerabile care nu sunt exploatate, proprietatea este fragmentată, iar fermierii sunt deseori lipsiţi de capitalul necesar pentru investiţii. Sunt necesare proiecte de anvergură aşa cum este canalul de irigaţii Siret-Bărăgan, inclusiv prin construcţia acestuia în parteneriat public-privat. De asemenea, statul trebuie să joace un rol în stimularea consolidării proprietăţii prin politica fiscală şi utilizarea fondurilor europene pentru a încuraja fermierii români să se asocieze şi să valorifice producţia agricolă pe plan local.
Industriile cu potenţial de export şi dezvoltarea de clustere tehnologice şi industriale (auto, IT, software).
Vasile Iuga: Eu îmi păstrez optimismul, România va rămâne atractivă pe termen mediu şi lung pentru investitori, dar cheia succesului pentru creşterea economică o reprezintă continuarea reformelor structurale. Întrebarea cheie este cum poate o ţară ca România să recupereze rămânerile în urmă faţă de restul ţărilor din Uniunea Europeană şi să devină o economie competitivă într-o lume globalizată?
Şerban Toader, senior partner KPMG România
În 2014 mediul de afaceri din România are responsabilitatea de a continua să tragă după el întreaga societate, indiferent de fluctuaţiile politice şi de influenţele externe economice sau de altă natură. Nu există o reţetă generică de succes care să fie aplicată de toate companiile. În multe sectoare, serviciile oferite sunt sub aşteptările clienţilor, iar companiile ar trebui să remedieze această vulnerabilitate şi să confere clientului un rol central în strategia de afaceri.
Cei mai mari clienţi ai KPMG România: Banca Naţională a României, Curtea de Conturi a României, Banca Transilvania, Electrica S.A., Grupul Porsche România, Vodafone, SN Nuclearelectrica S.A.
Piata de fuziuni şi achiziţii în 2014
KPMG continuă să privească cu optimism evoluţia tranzacţiilor M&A, în condiţiile în care persistă lupta între manageri mai decişi şi investitori care încă sunt precauţi şi anticipează o creştere a numărului de tranzacţii M&A realizate de fonduri de investiţii cu capital privat - atât pe partea de achiziţii, cât şi pe cea de vânzări şi, din motive similare, o creştere a numărului de Oferte Publice Iniţiale.
Anul trecut KPMG a fost implicată în numerose tranzacţii importante, inclusiv în tranzacţii derulate de fonduri de investiţii, cum ar fi preluarea Deutek de către Axxess Capital, sau preluarea Avangate de către Francisco Partners. Sunt, de asemenea, în curs şi alte tranzacţii care implică fonduri de investiţii, ceea ce arată un interes constant din partea acestui tip de investitori.
Aşteptările noastre sunt însă mai mari pentru 2014 şi se îndreaptă spre tranzacţii care să presupună consolidări în sectorul bancar prin vânzarea-cumpărarea unor bănci de talie mică sau mijlocie, precum şi spre creşterea numărului de tranzacţii care implică portofolii de credite, în special neperformante.
Strategia de business recomandată firmelor în acest an
Acum este momentul să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători, să dezvolte afaceri. Guvernul şi antreprenorii trebuie să privească spre viitor, să inoveze şi să îşi urmărească obiectivele de creştere.
Companiile ar trebui să evite abordarea extremă de reducere pe termen scurt a costurilor şi să îşi dezvolte în schimb o strategie pe termen lung pentru câştigarea încrederii clienţilor, care va genera creşterea cotei de piaţă. Reducerea investiţiilor în tehnologie/ modernizare, marketing & publicitate, cercetare & dezvoltare şi în resurse umane (managementul talentelor) poate fi deseori percepută ca o măsură facilă atunci când reducerea costurilor devine o prioritate. Acele companii care şi-au menţinut investiţiile în IT, inovare, consolidarea şi extinderea brandului şi o forţă de muncă de elită, cu o pregătire profesională versatilă, se află într-o mai bună poziţie competitivă pentru a beneficia de efectele pozitive odată ce începe redresarea economică.
Afacerile solide nu sunt acelea care marchează profituri pe termen scurt. Afaceri solide sunt mai degrabă cele care au o structură de bază puternică - situaţii financiare sănătoase, un model de afaceri flexibil, o structură robustă a capitalului şi o bază stabilă de oameni talentaţi şi cu experienţă.
Acţiuni prioritare la nivelul autorităţilor
Mediul de afaceri din România are nevoie de stabilitate legislativă. Anul 2013 a adus o avalanşă de modificări în domeniul fiscalităţii, cele mai multe făcute fără consultare prealabilă sau cu un timp mult prea scurt alocat acestei proceduri pentru a permite o evaluare corectă a consecinţelor noilor măsuri fiscale adoptate. Sistemul fiscal în general va trebui să se caracterizeze prin stabilitate pentru ca societăţile să îşi poată canaliza eforturile spre creştere şi investiţii.
Iniţiativa anunţată încă de anul trecut de rescriere a Codului fiscal ar trebui finalizată în cursul anului 2014 pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri, prin reunirea într-un singur document a legislaţiei fiscale, ce ar trebui să fie mult mai clară şi lipsită de interpretări ambigue.
Un risc important, care are legătură cu modelul de business, este lipsa de transparenţă, eficienţă şi responsabilitate la nivelul administraţiei publice. Prioritatea nr.1 la nivelul administraţiei publice în 2014 trebuie să fie transparenţa.
Alternativele cu potenţial pentru piaţa de audit şi consultanţă şi pentru KPMG ( pieţe/companii)
Procesele de consultare publică, iniţiate de Ministerul Finanţelor în scopul îmbunătăţirii legislaţiei fiscale, reprezentând mediul de afaceri în aceste dezbateri.
Proiecte precum asistenţa în procese de listare (IPO). KPMG a oferit servicii de audit şi/sau contabilitate în mai multe listări şi emisiuni de obligaţiuni pe plan local şi internaţional.
Şerban Toader: În multe sectoare, serviciile oferite sunt sub aşteptările clienţilor, iar companiile ar trebui să remedieze această vulnerabilitate şi să confere clientului un rol central în strategia de afaceri
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
