Vezi galeria foto
(2 poze)
ZF 24

Cum arată bulevardul Magheru - Bălcescu, acest Champs Elysées al Bucureştiului: covrigării, bănci, sex-shop-uri, teatre, librării. „Este o zonă văduvită de o politică urbană durabilă“

Pafar, un restaurant Frufru, urmat de un ama­net, bi­roul de traduceri Cham­pollion, sex-shop-ul Ero­tica şi covri­găria Gigi. Şase firme d­i­fe­rite împart fră­ţeşte un spaţiu de câ­teva zeci de metri în zona hotelului Intercontinental, din centrul Bu­cure­ş­tiului, locul de unde începe unul dintre principalele bulevarde ale Capitalei.

Amalgamul de firme con­tinuă cu agenţii de vo­iaj, pizzerii, bănci, ma­gazine de ciorapi şi in­evitabilul Mega Image. Singurele urme de continuitate sunt cele câteva librării, teatre şi cine­ma­tografe, pre­zenţe cât se poate de nor­male pe bu­le­vardele Magheru şi Nicolae Băl­cescu, zo­nă delimitată de două din­tre ce­le mai im­portante centre uni­ver­si­ta­re din ţară, Aca­demia de Studii Eco­nomice şi Uni­versitatea Bucureşti. Se dovedesc însă a fi insuficiente pentru a schimba ima­ginea bazarului înfipt în inima Capitalei.

Dacă Parisul este renumit pentru Champs Elysées, celebrul bulevard cu tro­tuare ample, încărcat de magazine de lux, patiserii sau terase, iar La Rambla din Bar­celona are o porţiune exclusiv pie­to­na­lă plină de negustori de artă şi de res­tau­rante, Bucureştiul are bulevardele Ma­ghe­ru şi Nicolae Bălcescu, o combi­na­ţie aproape exotică de zeci de afaceri pes­tri­ţe, pre­ţuri mari şi maşini care circulă cu viteză.

„Din nefericire, acest spaţiu încă nu se ridică la nivelul unei dezvoltări nor­ma­le, este o arteră auto de mare viteză ca­re secţionează Bucureştiul în două, fi­ind văduvită de repere recunoscute şi pu­se în valoare prin politici urbane du­rabile“, spune Valentin Sălăgeanu, ma­na­ger de proiect în cadrul librăriilor Cărtureşti.

De altfel, printre zecile de afaceri de la parterul blocurilor, unicul element de con­tinuitate sunt cele câteva librării, tea­trele şi sălile de cinematograf care ar pu­tea recomanda această zonă ca inima cul­turală a Bucureştiului.

„Mie mi se pare în regulă“, spune Iacob, un rus care acum lucrează în Israel şi care încerca să găsească hotelul Hilton pe o hartă a Bucureştiului. „Am fost în Albania recent. Poate acolo poţi spune că nu este Europa, dar aici este Eu­ropa. Este OK“, spune rusul. Mi-a fost greu să-mi dau seama dacă terme­nul de com­paraţie faţă de care Bucureş­tiul părea un oraş european era cel mai potrivit.

Noutăţile din centru

Zona a început să se schimbe uşor în ultimii zece ani prin cele câteva librării deschise şi evenimentele culturale care au început să prindă viaţă.

„În 2003, când noi am deschis aici, mai existau două vechi magazine de car­te. Din spatele tejghelei acoperite de sti­clă – nu cumva să atingi marfa - te ser­veau vân­zători care tranzacţionau obiec­te. Abor­da­rea noastră a fost total opu­să. Car­tea devenea contextul unui schimb cul­tural în care actul vânzării era doar ex­pre­sia formală a relaţiei. În fond, ofeream o ex­perienţă şi lucruri – carte, mu­zică, ceai - care fac viaţa mai fru­moa­să. Cu si­gu­ranţă că în siajul aces­tei investiţii s-au pla­sat ulterior şi altele care au încercat să pre­ia din vadul format“, spune Sălăgeanu.

Azi, afacerea Cărtureşti, pornită în 2000 de doi antreprenori români, Nicoleta Dumitru şi Şerban Radu, este formată din 16 librării. Anul trecut, compania a înregistrat afaceri de 11,1 milioane de euro, în creştere cu 23% faţă de 2012, prin librăriile Cărtureşti fiind vândute mai bine de un million de cărţi.

 

O investiţie de 6 milioane de euro

Poate cea mai cunoscută dintre librăriile Cărtureşti este cea de pe strada Pictor Arthur Verona, în apropiere de Piaţa Romană.

„Cărtureşti Verona este şi rodul unei înâlniri cu arhitectul Şerban Sturdza, proprietarul casei şi descen­den­tul lui Dimitrie A. Strudza, fost prim-mi­nistru liberal al României Mici şi preşe­din­te al Academiei Române. Viziunea noas­tră despre librărie ca agent cultural ac­tiv s-a potrivit cu dorinţa domnului Stur­dza de a reintroduce în circuitul cul­tu­ral al Capitalei o casă care fusese parte din viaţa societăţii româneşti pentru atât de mult timp“, explică Valentin Sălă­geanu.

Reprezentantul Cărtureşti spune că de la deschiderea librăriei, care are zilnic circa 2.000 de clienţi, şi până acum s-au investit peste 6 milioane de euro.

 

Locul ideal pentru o librărie

Dincolo de librăria Cărtureşti, în zo­na delimitată de Universitate şi Aca­de­mia de Studii Economice, mai sunt librăriile Nemira, Mihail Sadovea­nu, Papirus şi altele. Una dintre cele mai noi apariţii este librăria Bastilia, situată chiar lângă clădirea centrală a Acade­miei de Studii Economice.

„În decembrie împlinim 3 ani de exis­tenţă. Librăria Bastilia face parte din Grupul Librarium, un lanţ de librării care şi-a propus încă de la deschiderea pri­mei unităţi, Cartea de Nisip din Ti­mi­şoa­ra, să îşi desfăşoare activitatea în clă­diri unice, case vechi, încărcate de un far­mec aparte. Astfel că vila Petraşcu din Piaţa Romană nr. 5, clădire de patri­mo­niu, ni s-a părut locul ideal pentru o librărie în centrul Bucureştiului. Între timp, Grupul Librarium a deschis uni­tăţi şi în centre comerciale“, spun repre­zen­tanţii librăriei Bastilia. Potrivit acestora, librăria din Piaţa Romană are zilnic între 90 şi 100 de cli­enţi.

„Bulevardele Ma­gheru şi Bălcescu sunt nu doar un centru al cărţilor din Bu­cu­reşti. Pe lângă cele peste zece libră­rii şi an­ticariate, zona mai are două teatre şi trei cinematografe şi, bineîn­ţe­les, uni­ver­sităţile. Fiind de zeci de ani una dintre ar­te­rele principale ale ora­şu­lui - dacă nu chiar cea mai importantă -, e normal ca via­ţa culturală să se desfă­şoa­re acolo unde se află publicul ei“, mai spun re­prezentanţii librăriei Bastilia. „Cu timpul şi prin acţiuni concrete de tipul Street Delivery (un eveniment care este organizat din 2006 – n.red.), spe­răm ca zona să de­vi­nă un spaţiu privi­le­giat care să ofere un mo­del de dez­vol­­tare ur­bană şi comu­ni­ta­ră“, mai spune re­pre­zen­tantul Cărtureşti.

Până atunci însă, librăriile stau în­ghe­suite între sex-sho­p-uri, covrigării, se­dii de bănci, agenţii de turism şi maga­zi­ne de ciorapi. Deşi pare un bazar, aceasta este una din­tre cele mai scumpe zone pe care Bu­cureştiul le are. „Ştiţi cât mă costă pe mine între­ţi­ne­rea aici?“, mă întreabă re­vol­tat un bă­trân la vederea aparatului de foto­gra­fiat. Tot el răspunde: Nouă milioane!

Potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield, în 2013 bulevardul Magheru ocupa locul 55 în topul celor mai scumpe bulevarde din lume, preţul pe metrul pătrat fiind de 600 de euro pe an.

Cel mai scump era Causeway Bay din Hong Kong, unde chiria pe metrul pătrat este de aproape 25.000 de euro pe an. 5th Avenue din New York este al doilea cel mai scump bulevard din lume, cu o chirie de 21.000 de euro pe metrul pătrat pe an, iar Champs-Elysées este a treia cea mai scumpă arteră din lume, cu o chirie de 13.255 de euro pe metrul pătrat pe an.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.