Bancile europene au inceput sa se teama ca nu cumva bancile americane sa fie prea mult expuse investitiilor riscante din sectorul ipotecar si astfel au devenit din ce in ce mai neincrezatoare in acordarea de credite altor institutii financiare, paralizand astfel intregul sistem financiar, scrie cotidianul The Wall Street Journal.
Avand sarcina sa opreasca blocajul sistemului financiar, Banca Centrala Europeana, cea care stabileste politica monetara a celor 13 state membre ale Uniunii Europene care folosesc euro, a luat hotararea de a acorda nelimitat credite la o dobanda de doar 4%, reusind astfel sa limiteze extinderea crizei din SUA si pe pietele europene. Intr-o singura zi, banca a reusit sa acorde credite in valoare de peste 94,8 miliarde de euro (130 de miliarde de dolari), fiind cea mai mare infuzie de lichiditati din 2001 pana in prezent. Reactia bancii europene a uimit pietele financiare cu amploarea sa, iar la randul ei, banca centrala a Statelor Unite, urmand exemplul bancii europene, a facut si ea o infuzie de lichiditati in valoare de peste 24 de miliarde de dolari.
Creditul luarii unei asemenea decizii, care a reusit sa puna capat crizei pe pietele europene, i-a fost acordat presedintelui BCE, Jean Claude Trichet. Masura luata de BCE a intarit increderea ca banca este capabila sa pastreze functionarea pietei financiare europene si ca poate pastra statutul de adversar al monedei europene pentru dolarul american.
"Intotdeauna a existat ingrijorarea ca BCE va fi doar o alta institutie stereotipa a UE, inceata in luarea deciziilor si actionand pe mai multe planuri", a spus Adam Posen, analist al Peterson Institute for International Economics.
Acum BCE are de infruntat cu totul alte noi provocari. Bursele de peste tot din lume sunt in scadere, iar criza creditelor face din ce in ce mai multe victime, printre care si directorii executivi ai Citigroup si Merrill Lynch. Acest lucru creeaza o si mai mare panica printre investitori ca alte banci ar putea raporta in continuare pierderi din cauza investitiilor ipotecare.
Si, la fel ca in Marea Britanie si in Statele Unite, tensiunile pe piata europeana continua sa fie ridicate.
Inainte ca tensiunile de pe piata financiara sa apara, prioritar pentru BCE era sustinerea cresterii economice din zona euro, iar pentru acest lucru intentiona inca o majorare a ratei dobanzilor pana la sfarsitul acestui an. Acum cei insarcinati cu crearea politicii monetare sunt prinsi intre cresterea inflationista si teama de efectele provocate de criza financiara la nivelul sectorului creditelor, al rezultatelor bancare si cel al evolutiei euro. Comparativ cu Fed, care a redus rata dobanzii cu 0,75%, BCE a decis sa mentina dobanda la 4%. Unii analisti financiari sunt insa de parere ca interventia bancii europene a creat si mai multa panica pe pietele financiare, lasand impresia ca BCE se pregateste pentru o adevarata catastrofa financiara. Acestia considera ca decizia bancii europene de a acorda creditele nelimitate a fost una exagerata.
BCE a aratat ca in continuare este vulnerabila la influentele pietelor financiare. Sistemul de comunicare dintre banca si piata a creat pentru cateva zile bune confuzie, daca aceasta va majora sau nu rata dobanzilor.
De asemenea, sistemul defectuos de supervizare din cadrul bancii nu i-a permis acesteia relatarea exacta a situatiei financiare la inceputul crizei financiare.
Inca de la crearea bancii in 1998, criticii au fost de parere ca aceasta nu va fi functionabila. Pentru a spori credibilitatea bancii, aceasta a adoptat masurile antiinflationiste ale bancii centrale germane, Bundesbank. La fel ca si Fed, BCE fixeaza rata dobanzilor pentru creditele acordate intre banci. Insa spre deosebire de banca americana, care este preocupata atat de nivelul inflatiei, cat si de cresterea economica, BCE este in principal interesata de stabilitatea preturilor. Incearca pastrarea inflatiei la un nivel maxim de 2% in toate din cele 13 state care au adoptat moneda euro.
Printre responsabilii politicii inflationiste ai BCE se numara atat cei sase membri ai consiliului executiv, cat si guvernatorii bancilor centrale din cele 13 state.
Insa spre deosebire de banca centrala americana, care supune la vot modificarea ratelor dobanzii, iar apoi publica rezultatele, BCE a adoptat tehnica consensului.
La lansarea monedei europene, in 1999, un euro era tranzactionat pentru 1,19 dolari. Cu toate ca principalul obiectiv al BCE este rata inflatiei si nu rata de schimb valutar, un curs descrescator al monedei europene ar fi insemnat un vot de neincredere pentru economia europeana.
Jean Claude Trichet a devenit presedintele BCE in 2003, dupa decesului fostului presedinte, Wim Duisenberg, care, cu toate ca era fostul presedinte al bancii centrale daneze, isi crease o reputatie proasta.
Inca din 2005, BCE se pregatea pentru o eventuala criza financiara, in acest sens origanizand seminarii de practica in eventualitatea producerii unor astfel de crize. Dupa un timp a aparut criza din vara din Statele Unite, unde numarul creditelor ipotecare din sectorul subprime continua sa creasca, iar obligatiunile garantate de catre astfel de credite deveneau din ce in ce mai greu de evaluat si respectiv de tranzactionat.
Spre sfarsitul lui iulie, bancile europene incepeau sa devina vulnerabile fata de investitiile in astfel de instrumente financiare. Pe 27 iulie, o banca germana de mici dimensiuni, IKB Deutsche Industriebank, anunta o expunere mare pe piata ipotecara din sectorul subprime din Statele Unite si cerea de urgenta acordarea unui imprumut in valoare de peste 3,5 mld. euro de la banca centrala germana.
Investitorii au inceput sa se indrepte spre plasamente mai sigure, precum obligatiunile cu scadenta la doi ani ale guvernului german. Rezervele de lichiditati ale bancilor comerciale continuau sa scada, iar impresia ca banca centrala ar trebui sa intervina pentru stabilizarea pietei monetare era din ce in ce mai pregnanta.
In continuare, bancile europene, in special banca franceza BNP Paribas, au anuntat oprirea operatiunilor unor fonduri de investitii, intrucat nu se putea aprecia expunerea acestora la creditele ipotecare americane.
Ratele dobanzilor pentru credite ale bancilor europene au crescut extrem de mult fata de dobanda de referinta a BCE (4%), atingand nivelul de 4,7%, ceea ce a dus la tensionarea pietei financiare europene, creand o si mai mare panica printre investitori.
Ca reactie la cresterea dobanzii, BCE a anuntat acordarea de credite la o dobanda de 4% tuturor bancilor care aveau nevoie de imprumuturi pentru a-si mari rezerva de lichiditati. In mai putin de trei ore dupa ce BCE a aprobat aceasta masura, a acordat credite in valoare de peste 94,8 miliarde de euro.
A doua zi, rata dobanzii interbancare revenea la nivelul de 4%. In saptamanile care au urmat acestei decizii, BCE a continuat sa alimenteze pietele monetare cu lichiditati pentru a mentine stabila rata dobanzii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
