Pe lângă provocările aduse de pandemia de COVID-19, fermierii români s-au confruntat şi provocările aduse de calamităţile naturale, seceta pedologică fiind cea mai grea dintre ele.
În decursul lunii mai, grindina a afectat culturile de pepeni din localitatea Dăbuleni (Dolj), iar la finalul săptămânii trecute, efectele acestui fenomen s-au simţit şi în localităţile Matca şi Vânători (Galaţi), unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară.
„Am 140 de hectare cultivate cu legume şi porumb, iar furtuna din seara de 11 iunie, însoţită de grindină în cantităţi mari şi de diametru mare, a afectat total culturile. Anul trecut am păţit acelaşi lucru, doar că a venit o dată grindină pe 10 iunie şi o dată pe 25 iunie şi a distrus doar jumătate din cultură, însă anul acesta este pagubă totală“, spune Vasile Tunsu, fermier din Vânători, localitate aflată la 5 kilometri de Galaţi.
El spune că mai mulţi producători au fost afectaţi de calamitatea naturală, iar ieri, 15 iunie, au fost chemaţi la primărie să anunţe pagubele şi să înştiinţeze reprezentanţii statului cu privire la scăderea drastică a producţiilor. Fermierul speră să mai salveze măcar 30% din producţia de cartofi, altfel, mizează pe puterea de revenire a plantelor.
„Fac agricultură de 30 de ani şi nu am văzut niciodată aşa o furtună. Suntem sub cerul liber, agricultura este o loterie“, subliniază Tunsu, menţionând că porumbul a fost „tocat“ de la suprafaţa pământului.
Şi în localitatea Matca, aflată la 50 de kilometri distanţă de Galaţi, o parte din fermieri au fost afectaţi de furtuna însoţită de grindină. Familia Negruţ, spre exemplu, are solariile cu legume în marginea satului şi acolo a lovit cel mai puternic vijelia. „La Corod nu au fost afectate culturile, dar la Matca, aproape de noi, am înţeles de la mai mulţi fermieri că au probleme din cauza grindinei. La noi, cea mai mare problemă este seceta, care ne-a terminat tot grâul, iar la porumb şi floarea-soarelui nu ştiu ce vom mai recolta dacă nu plouă“, spune Sorin Claudiu Gavril, proprietarul Roxana G, companie ce se ocupă cu producţia de cereale şi a avut o cifră de afaceri de 5 milioane de lei în 2019.
De altfel, în judeţul Iaşi au fost afectate de grindină localităţile Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceni şi Heleşteni, câteva sute de hectare fiind declarate calamitate, susţine Florin Stagariu, proprietarul fermei Agrocom Struga. „Familia mea cultivă 2.700 de hectare cu cereale, iar din culturile de primăvară au fost afectate câteva sute de hectare şi o să declarăm calamitate naturală.“
Petre Stoica, un fermier din Dăbuleni care cultivă 20 de hectare cu legume, iar pe aproape jumătate din suprafaţă are pepeni, susţine că grindina de după 20 mai i-a afectat în mică măsură plantele, însă acestea şi-au revenit. Totuşi, el spune că deşi producţiile sunt bune, preţurile au scăzut foarte mult. „Vindem kilogramul de cartofi cu 0,7-0,8 lei, abia acoperim investiţiile.“
Anul acesta, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) protejează o suprafaţă de aproximativ 1,5 milioane de hectare, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.
Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, iar până acum, în intervalul 15 aprilie-12 iunie, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 1.458 rachete antigrindină din Prahova, Olt, Timiş, Iaşi, şi Vrancea.
„În alte zone ale ţării neprotejate faţă de căderile de grindină precum şi în alte localităţi afectate de vremea rea şi care nu se află în aria de intervenţie a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme“, potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii.
