ZF 24

Creşterea economică pe consum din ultimii ani se răzbună acum, când consumul alunecă pe pantă. PIB/cap de locuitor în România a crescut la un ritm aproape triplu faţă de media europeană în ultimii 5 ani, dar investiţiile ca pondere în PIB s-au redus

Laurian Lungu, economist: M-aş uita la puterea de revenire a economiei. Aici iarăşi noi avem un start defavorabil pentru că trebuie să reechilibrăm indicatorii macroeconomici şi această recuperare va afecta consumul.

Laurian Lungu, economist: M-aş uita la puterea de revenire a economiei. Aici iarăşi noi avem un start defavorabil pentru că trebuie să reechilibrăm indicatorii macroeconomici şi această recuperare va afecta consumul.

Autor: Răzvan Botea

26.06.2020, 18:20 1977

PIB-ul pe cap de locuitor în România a crescut în ultimii 5 ani la un ritm mediu de 5,5% pe an, cea mai bună creştere din Uniunea Europeană, dacă se elimină evoluţia Irlandei, cu me­todologie diferită de măsurare. 

În aceeaşi vreme, investiţiile, atât cele net, cât şi cele private, au scăzut. Cifrele indică încă o dată că evoluţia fulminantă a fost alimentată de consum, indicator care se prăbuşeşte în acest an.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este de părere că este important modul în care economia a crescut. Dacă alte state europene au crescut din punct de vedere economic prin investiţii şi exporturi, nu este relevant dacă o ţară a înregistrat creşteri mai mari, dar bazate pe consum.

„Contează calitatea PIB-ului. Calitatea în sensul că una este PIB-ul bazat pe consum, care are în spate datorie externă, şi alta este PIB-ul bazat pe investiţii, export şi aşa mai departe. Cât reprezintă creşterea de calitate proastă datorată numai consumului, prin comparaţie cu celelalte state europene? Trebuie să ne uităm şi la creşterea datoriei externe care a alimentat consumul. Degeaba ai creşteri de PIB acum, când te vei prăbuşi sub greutatea datoriei externe în viitor, atunci vorbim de amanetarea viitorului“, a spus Florin Pogonaru.

În aprilie 2020 consumul a scăzut cu aproape 20%, o scădere nemaivăzută în ultimii 20 de ani. Comerţul cu amănuntul este cel mai important indicator al consumului privat, iar consumul a fost în ultimii ani principalul motor al creşterii economice româneşti.

Laurian Lungu, economist, este de părere că majorarea veniturilor din ultimii ani (salarii şi pensii) au fost motoarele principale pentru creşterea consumului în România şi angrenarea creşterii economice, dar şi a importurilor şi a datoriei externe.

„Creşterea s-a făcut prin creşterea salariilor. Acesta a fost motorul principal. În loc să se dea banii pe investiţii în sectorul public, procentul s-a dus pe creşterea salariilor publice, pentru că ele au crescut masiv în perioada asta“, a spus Laurian Lungu.

El a mai spus că, dacă s-ar fi realizat investiţii mai consistente în ultimii 5 ani, în această perioadă s-ar fi cules roadele investiţiilor şi eco­nomia românească nu ar mai fi fost dependentă de consum într-o măsură atât de mare.

„Şi creşterea salariului minim a avut impact în economie. În această situaţie, practic dacă am fi investit acum am fi cules roadele acelor investiţii. Pe când aşa, practic injectând banii în venituri şi în consum deci, consumul antrenând importurile, atunci ne-am trezit cu deficite şi suntem în situaţia în care suntem.“

În aceste condiţii, cu un trimestru al doilea dezastruos pentru aproape toate economiile lumii, contează capacitatea de ieşire din criză. România pornesşte cu un handicap în acest sens, mai spune Laurian Lungu. „Trimestrul al doilea este dezastru, pentru toate economiile lumii. M-aş uita la puterea de revenire a economie. Aici iarăşi noi avem un start defavorabil pentru că trebuie să reechilibrăm indicatorii macroeconomici şi această recuperare va afecta consumul – fie prin tăieri de venituri, fie prin creşteri de taxe.“

PIB-ul pe cap de locuitor în România a crescut cu 5,5% în medie în ultimii 5 ani. Spre comparaţie, PIB-ul per capita în Polonia a crescut cu 4,2% în medie, a doua cea mai mare creştere din UE, în vreme ce PIB-ul per capita al Ungariei a crescut la un ritm similar. Germania a crescut din punctul de vedere al acestui indicator cu 1,2%. Creşterea medie la nivel european a PIB/capita a fost de aproximativ 2% anual în ultimii 5 ani.

În România se investea (atât în sistemul public, cât şi în cel privat) circa 25% din PIB în 2013. În anul 2019, investiţiile (formarea brută de capital fix) au scăzut până la mai puţin de 21% din PIB. Spre comparaţie, în Ungaria la nivelul anului 2013 investiţiile se situau la aproape 21% din PIB. În anul 2019, investiţiile din Ungaria au ajuns la peste 25% din PIB.

 

 

 

Florin Pogonaru, AOAR: Contează calitatea PIB-ului. Calitatea în sensul că una este PIB-ul bazat pe consum, care are în spate datorie externă, şi alta este PIB-ul bazat pe investiţii, export şi aşa mai departe.  Cât reprezintă creşterea de calitate proastă datorată numai consumului, prin comparaţie cu celelalte state europene?

 
 
 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO