Corina Vasile, director executiv al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), susţine că eliminarea facilităţii fiscale pentru IT-işti, măsură discutată în Guvern, ar avea un impact minim la buget, de 900 mil.lei-1,2 mld.lei, dar în schimb ar avea consecinţe negative pe toată linia, plus pierdere de competitivitate pentru acest sector
”IT-istii plătesc anual sume de 10 ori mai mari decȃt scutirea de impozit în contribuţii la fondurile sociale şi de sănătate. În plus, fiecare 10 angajaţi din industrie, fie că au sau nu scutire de impozit pe venit, susţin prin cheltuieli alte 10,5 locuri de muncă altundeva în economie – ca să avem o imagine concretă, asta înseamnă cam numărul total de salariaţi din 3 judeţe medii”, a menţionat Corina Vasile într-un comunicat venit ca reacţie la discuţiile purtate zilele acestea în Guvern.
Ea a adăugat că doar aproximativ 100.000 de angajaţi din industrie beneficiază de scutire de impozit pe venit , respective cei care îndeplinesc o listă strictă de condiţii de eligibilitate, în special din zona de dezvoltare de software.
Directorul executiv al ANIS a salutat faptul că premierul, ministrul Economiei şi preşedintele Senatului s-au pronuntat public pentru păstrarea facilităţilor fiscale pentru sectorul IT.
”Avem încredere că patronatele vor fi consultate cu privire la eventualele măsuri fiscale, astfel încât să avem predictibilitate în materie fiscal”.
În aceste condiţii, dacă sumele per total sunt mici, de ce ar fi o problemă eliminarea facilităţii?
În primul rând, explică reprezentanţii ANIS, industria de IT nu poate transfera un şoc fiscal neprevăzut către clienţii finali, pentru că lucrează cu proiecte care au fost deja angajate anterior, unele urmȃnd să fie executate şi în anul următor, dacă sunt proiecte mari.
În al doilea rȃnd, în IT costul cu forţa de muncă nu este doar unul dintre elementele de cost, ca în alte industrii. ”Oamenii sunt totul în industria de IT, este o industrie brain intensive aşa cum altele sunt energy intensive”, a precizat Corina Vasile.
În al treilea rȃnd industria IT romȃnească, al doilea mare exportator din sectorul serviciilor, concurează pe o piaţă regională– unde sunt ţări cu forţă de muncă mai ieftină decȃt în România (Bulgaria de exemplu), şi ţări cu facilităţi fiscale masive pentru companiile locale (cum este Polonia).
”Şi concurăm pe pieţele globale unde, oricȃt de mult am promova calitatea specialistilor romȃni, preţul forţei de muncă din ţări mari cum este India, poate prevala în orice moment”.
În al patrulea rȃnd, specialiştii din IT sunt probabil cei mai mobili dintre angajaţii din Romȃnia din orice industrie.
”Deci cum apare o impredictibilitate sau o afectare a venitului lor, îi pierdem. Pȃnă să se mute fizic în altă parte, pot lucra pentru companii de oriunde. Şi aşa o parte dintre ei sunt nemulţumiţi că, faţă de sumele mari plătite la nivel individual pentru contribuţii sociale şi de sănătate, serviciile pe care le primesc sunt puţine şi de calitate nemulţumitoare. Deci se vor reorienta către ţări care la aceleaşi contribuţii livrează servicii de calitate superioară. Adăugaţi la toate acestea faptul că avem un deficit anual de forţă de muncă în industrie de minimum 10.000 de oameni. Mai puneţi şi faptul că Guvernul are o fereastră de oportunitate de 1-2 ani să absoarbă banii din PNRR pe proiecte uriaşe de digitalizare şi pentru implementare e nevoie de toţi specialiştii IT pe care îi avem în Romȃnia”, a adăugat Corina Vasile.
Eliminarea sau menţinerea facilităţilor pentru sectorul IT este un subiect care revine în discuţie frecvent, de câte ori Guvernul discută măsurile pe care le poate lua pentru a creşte veniturile bugetare.
În prezent, Guvernul PSD-PNL negociază modificările fiscale pe care vrea să le aducă pentru a echilibra bugetul de stat în a doua parte a anului.
De cealaltă parte, mediul de afaceri se întreabă ce măsuri vor fi luate şi când vor intra în vigoare, pentru că, până în acest moment, coaliţia nu a venit cu nicio informaţie publică. Printre variantele vehiculate se numără modificarea TVA, eliminarea facilităţilor fiscal din IT şi construcţii, creşterea accizelor pe tutun şi alcool, eliminarea a 200.000 de posturi vacante în sectorul bugetar.
Guvernul are nevoie de 30 mld. lei pentru a echilibra bugetul de stat după derapajul din prima jumătate, astfel încât să rămână la un deficit bugetar de sub 5% din PIB.
