♦ Institutul Naţional de Sănătate Publică este în subordinea Ministerului Sănătăţii, are 460 de angajaţi şi un buget de 45 mil. lei în 2019, din datele publice ♦ Cazurile de îmbolnăvire cu coronavirus sunt trimise de INSP autorităţilor de la centru ♦ INSP are patru centre naţionale care se ocupă cu supravegherea îmbolnăvirilor, monitorizarea riscurilor, evaluarea stării de sănătate şi un centru de statistică ♦ Şefa INSP, Simona Pârvu, originară din Sibiu, nu a fost în atenţia publicului până acum, deşi are un rol-cheie.
Institutul Naţional de Sănătate Publică are un rol cheie în pandemia de COVID-19, instituţia stabilind cine poate fi testat şi cine nu se încadrează în criteriile recomandate şi care sunt simptomele care pot indica o posibilă îmbolnăvire cu coronavirus.
În această perioadă, de pandemie de COVID-19, instituţia care se ocupă de sănătatea publică ţine legătura cu Direcţiile de Sănătate Publice, care raportează la INSP cazurile de coronavirus înregistrate în spitalele din România.
Recent însă, o verigă lipsă de comunicare între INSP şi Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti a făcut ca o pacientă care a murit la Spitalul Universitar din Bucureşti să nu fie raportată de DSP şi să nu apară astfel în informările autorităţilor privind numărul deceselor.
La conducerea INSP este Simona Pârvu din Sibiu, de profesie medic, care deţine funcţia de cinci luni. Simona Pârvu a terminat Universitatea Ecologică Bucureşti - Facultatea de Medicină Generală, obţinând o diplomă de licenţă în cadrul Facultăţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, conform informaţiilor publicate în CV-ul personal. Întrebată de ZF despre rolul INSP în aceste zile, şefa INSP a răspuns că nu comunică nimic deoarece „sunt nişte reguli şi trebuie respectate.”
„Pentru informaţii vă rog să vă adresaţi Ministerului Sănătăţii. Sunt nişte reguli pe care eu trebuie să le respect”, a spus Simona Pârvu, director general al Institutul Naţional de Sănătate Publică. Ea ocupă această funcţie din data de 22 noiembrie 2019. Din 2000 până în 2004, Simona Pârvu a fost medic rezident.
În următorii cinci ani, din 2004 până în 2009, actualul director general al INSP a fost medic specialist în igienă în cadrul Ministerului Sănătăţii - Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar. În prezent, Simona Pârvu este şi medic primar de igienă la Ministerul Sănătăţii şi doctorand în Sănătate Publică şi Management în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, Facultatea de Medicină Generală. Printre realizările Simonei Pârvu se numără participarea în poziţie de lector în cadrul conferinţelor anuale de igienă organizate de INSP şi în cadrul altor evenimente şi conferinţe.
Ea s-a ocupat în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică şi de implementarea şi coordonarea măsurilor în situaţii de urgenţă, dezastre, epidemii, inundaţii, în perioada 2013-2014. Potrivit declaraţiei de avere, publicată la sfârşitul anului 2019, Simona Pârvu a încasat anul trecut trei salarii – un salariu în valoare de peste 81.000 de lei plătit de Ministerul Sănătăţii; un al doilea salariu peste 43.000 de lei plătit de Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Bucureşti şi un al treilea salariu în valoare de peste 29.000, încasat în urma participării la un proiect.
Cum se testează probele de la pacienţi?
INSP a stabilit criteriile după care sunt testaţi pacienţii pentru coronavirus, astfel că pacienţii care au călătorit în zone de risc sau au avut contact cu o persoană confirmată, dar şi medicii care îngrijesc persoanele cu coronavirus şi au simptome pot fi testaţi. Nu în toate spitalele există aparate de testare, astfel că unui pacient care întruneşte două criterii dintre cele stabilite de INSP i se recoltează probe, care ajung să fie testate acolo unde există aparatură. „În acest moment, testarea se poate face la orice laborator, indiferent dacă e public sau privat care poate face prelucrarea probelor cu testele PCR”, a explicat Radu Gorduza Lupu, CEO al Medicover România, care are în grup şi laboratoarele Synevo. Numărul testelor este dat de capacitatea laboratoarelor de a face aceste teste la nivel naţional, mai explică Radu Gorduza Lupu. Din calculele ZF, pe zi se pot face circa 2.000 de teste la nivel naţional. Dacă la începutul pandemiei, INSP stabilea unde se fac testele, în prezent nu mai există acest amendament, orice spital privat sau de stat putând face teste pentru coronavirus. Pacientul trebuie să întrunească minimum două dintre criteriile date de INSP. Dacă se întâmplă acest lucru, pacientului i se pot preleva probe pentru testul PCR. Probele sunt testate, rezultatul vine în circa 24 de ore şi pacienţii confirmaţi sunt internaţi pentru tratament. În cazul în care rezultatul nu vine în 24 de ore, pacienţii sunt internaţi în zone special amenajate din spital.
Georgiana Mihalache
Citiţi AICI ediţia ZF E-paper de marţi
