Consiliul Concurenţei a declanşat ieri o investigaţie fără precedent pe piaţa locală a comerţului cu cereale privind posibile întelegeri pentru fixarea preţurilor de achiziţii. Inspectorii Concurenţei au intrat ieri dimineaţă în birourile din toată ţara a nouă dintre cele mai mari grupuri de comerţ agricol din România, companii cu afaceri cumulate de 2 miliarde de euro.
Traderii din birourile cărora au fost ridicate ieri documente sunt Agricover, Alfred C. Toepfer, Ameropa, Brise, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera şi United Grain.
„Având în vedere perisabilitatea produselor şi lipsa posibilităţilor de depozitare la dispoziţia producătorilor mici şi mijlocii, este mult mai probabil ca o înţelegere anticoncurenţială între comercianţi să fie pusă în practică în această perioadă, când oferta de cereale este mare“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Instituţia condusă în prezent de Chiriţoiu a derulat în 2009 o anchetă sectorială pe piaţa grâului, un instrument pentru cunoaşterea mecanismelor pieţei, iar în anul următor instituţia a finalizat o anchetă privind mişcări de cartelizare pe piaţa pâinii din Vrancea şi Maramureş. Până în prezent traderii de cereale nu au fost niciodată sancţionaţi de Concurenţă pentru înţelegeri privind preţurile.
Inspecţia declanşată ieri a fost pregătită de mai mult timp şi a demarat sub forma unor inspecţii inopinate şi simultane în birourile marilor comercianţi de materii prime agricole.
Desantul vine într-o perioadă de vârf pe piaţa materiilor prime agricole, dar şi pe un fond de tensiuni între fermieri şi comercianţi.
În ultima lună traderii au fost în lumina reflectoarelor după ce Ameropa, Bunge şi Toepfer au reuşit o campanie-fulger de exporturi în Egipt la preţuri cu 20% mai mari decât cele de achiziţie din România.
În consecinţă, fermierii au trimis „săgeţi“ la adresa acestor companii acuzând înţelegeri ilicite privind plafonarea preţurilor oferite astfel încât aceste grupuri să îşi maximizeze marjele de profit din diferenţa celor două cotaţii.
Totul a culminat cu declaraţia publică de marţi a preşedintelui Traian Băsescu, care a îndemnat guvernul şi Consiliul Concurenţei să ia măsuri pentru că „piaţa este dominată de patru-cinci companii mari“. Cine sunt însă traderii multinaţionali şi ce modele de business au?
Clubul „Umbrelor“
Podiumul comercianţilor de materiii prime agricole din România după cifra de afaceri este format din Cargill (462 mil. euro), Alfred Toepfer (424 mil. euro) şi Bunge (376 mil. euro prin două companii), trei dintre cei patru membri ai aşa-numitului grup internaţional ABCD (Alfred Toepfer/ADM-Bunge-Cargill-Louis Dreyfus). Francezii de la Dreyfus au fost prezenţi şi ei anterior în România dar au făcut un pas în lateral, concentrându-se pe spaţiul ex-sovietic.
Aceste companii sunt cele care controlează cea mai mare parte a comerţului cu materii prime în economia mondială, cu prezenţe din piaţa uleiului de palmier până în cea a rapiţei sau a bioetanolului.
Deşi au filosofii de business diferite, iar între aceste grupuri există o adevărată istorie a unei competiţii acerbe, aproape toţi jucătorii adoptă o lege nescrisă a industriei: cea a discreţiei totale şi a unei comunicări limitate în public. Rarele declaraţii ale şefilor Cargill, Bunge sau ADM au însă forţa de a influenţa jocul burselor de mărfuri din întreaga lume. Influenţa ADM-Bunge-Cargill este explicabilă şi prin faptul că aceste corporaţii fac împreună afaceri la nivel mondial de 280 de miliarde de euro, de două ori cât Produsul Intern Brut al României de anul trecut.
