Cifrele de şcolarizare au rămas la fel de mari ca în perioada de „glorie“ a universităţilor

În ultimii trei ani, aproape 300.000 de absolvenţi de liceu nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat, aceştia reprezentând, în medie, circa jumătate dintre cei care au susţinut acest examen. Costurile asociate „respinşilor“ la bacalaureat ajunge la circa un miliard de euro pe an, potrivit unor estimări ale ZF, care iau în calcul cheltuielile aferente sala­riilor profesorilor, materialelor didac­tice puse la dispoziţie elevilor pe parcursul liceului, şomajul, dar şi încasările „ratate“ la colectare din consumul generat de poten­ţialii studenţi sau din taxele perce­pute de universităţi, precum şi din taxele aferente unor salarii mai mari ale licenţiaţilor. Peste 62.000 de locuri disponibile la ciclul de licenţă, 35.600 de locuri la masterat şi 3.000 la doctorat – acestea sunt cifrele de şcolarizare pentru învăţământul de „la buget“.

Cifrele de şcolarizare stabilite de Ministerul Educaţiei în urma centralizării cererilor venite de la universităţi sunt similare cu cele din anii anteriori, deşi în ultimii ani unele instituţii de învăţământ nu au reuşit să-şi acopere nici măcar locurile „la buget“, adică cele pentru care studenţii nu trebuie să scoată niciun ban din buzunar.

„Cred că şi anul acesta vor exista unele specializări care vor rămâne cu un sfert sau chiar cu jumătate din locurile puse la dispoziţie neocupate, în domenii neatractive sau care nu reuşesc să atragă studenţi din cauza poziţionării geografice, este vorba de câteva mii de locuri neocupate. În anul şcolar 2013/2014 au fost înscrişi în primul an la ciclul de licenţă un număr de 52.033 de studenţi, pentru locurile la buget, deci cifra de şcolarizare nu a fost acoperită“, a explicat Daniel Tomoni, şef birou presă în cadrul Ministerului Educaţiei.

Cu o astfel de situaţie s-a confruntat anul trecut Academia de Studii Econo­mice, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior, care şcolarizează peste 22.000 de studenţi şi care s-a văzut nevoită să elimine exa­me-nul de „triere“ a tinerilor. În vara anului trecut, ASE avea doar 3.300 de tineri înscrişi în cursa pentru cele 5.200 de locuri la buget şi la taxă. „Într-adevăr, anul tre­cut nu am reuşit să acoperim toate locu­rile, aşa că după prima etapă care s-a făcut pe baza unui examen de admitere orga­nizat de noi, s-a decis ca în etapele a doua şi a treia să se facă admiterea pe bază de dosar, în funcţie de media de la baca­laureat. Însă am păstrat acea regulă ca după primul an de studiu să se facă, în funcţie de notele obţinute, repartizarea buget-taxă“, a explicat Florina Mohanu, con­ferenţiar universitar doctor şi director de marke­ting şi comunicare al ASE. Anul acesta, ASE are la dispoziţie 6.580 de lo­curi pentru studenţii care vor să se înscrie la ciclul de licenţă, fie pe locurile subven­ţionate de la buget, fie pentru cele cu taxă.

„La învăţământul cu taxă, anul trecut au fost înscrişi 26.800 de absolvenţi de bacalaureat înscrişi în anul I de facultate, în vremurile de glorie însă locurile de la taxă dublau locurile finanţate de la buget pentru unele universităţi“, a mai spus Daniel Tomoni.

Ministerul Educaţiei finanţează anual universităţile de stat cu circa 400 de milioane de euro, pentru ca tinerii să aibă acces în continuare la învăţământul gratuit, însă rata scăzută de promovabilitate la bacalaureat,  dar şi scăderea populaţiei şcolare au făcut ca în ultimii ani tot mai puţini tineri să se înscrie la o facultate.

Anii de „glorie“ ai sistemului de învăţământ superior au fost în perioada în care a explodat şi învăţământul privat, ca urmare a numărului mare de absolvenţi de bacalaureat care promovau bacalaureatul şi care se înscriau la facultate. În 2009, în plin scandal privind acreditările, universitatea privată „Spiru Haret“, de exemplu, şcolariza circa 300.000 de studenţi şi era unul dintre cele mai profitabile businessuri (profit de circa 50 de milioane de euro la încasări de 100 de milioane de euro pe an).

Totuşi, universităţile au început să îşi popularizeze ofertele de admitere pentru absolvenţii de bacalaureat din acest an, în speranţa că rata de promovabilitate a acestui examen se va mai îmbunătăţi, iar facultăţile îşi vor putea acoperi cifrele de şcolarizare bugetate.

„Avem tot atâtea locuri scoase la concurs ca anul trecut, am publicat informaţiile despre admitere încă din luna decembrie. În noiembrie anul trecut, senatul universităţii a decis ca în 2014 admiterea să se facă pe baza mediei de la bacalaureat, care este un examen destul de riguros, plus un eseu motivaţional şi, dacă se studiază într-o limbă străină, se va da un test de atestare a competenţelor de limbă străină“, a mai spus Florina Mohanu de la ASE.

Şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA)  a anunţat ieri că scoate la concurs 800 de locuri la buget şi 280 de locuri la taxă pentru ciclul de licenţă, aceasta fiind una dintre puţinele universităţi care mai selectează candidaţii prin examene de admitere.

Anul acesta, la examenul de bacalaureat s-au înscris circa 161.000 de absolvenţi de liceu, însă este puţin probabil ca rata de promovabilitate să fie atât de mare încât să acopere toate locurile scoase la concurs de universităţi, mai ales că nu toţi cei care iau bacalaureatul vor să facă şi o facultate, spun specialiştii consultaţi de ZF.