ZF 24

Cei trei anonimi care au pe mână 17 miliarde de euro pe an din bugetul ţării

Ileana Ciutan (Casa de Pensii), Cristian Buşoi (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) şi Narcis Neaga (CNADNR) sunt „anoni­mii“ care conduc in­­stituţiile de stat cu cele mai mari bu­ge­te, iar în structurile în care lucrează au putere de decizie mai mare decât mi­niştrii. Cu toate acestea, cei mai „puternici“ bugetari – judecând prin pris­ma celor peste 17 mld. euro pe care le gestio­nează -  sunt simpli pioni în jocu­rile politice, în condiţiile în care func­ţiile lor sunt o răsplată a loialităţii faţă de partid. Sutele de instituţii, agenţii, structuri sau autorităţi create în subordinea, sub coordonarea sau sub autoritatea ministe­re­lor înfiinţate în ultimii ani au generat ano­ma­lii în struc­tura împărţirii puterii. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care CNADNR, o insti­tuţie care nu aparţine niciunui mi­nis­ter propriu-zis (ci unui departa­ment creat în struc­tura Guvernului) a ajuns să aibă un bu­get cât al Ministerului Trans­porturilor, de exemplu.

„Existenţa unor entităţi care ges­tio­nea­ză sume colosale de bani reprezintă un deficit de democraţie. Oamenii care sunt numiţi la astfel de instituţii nu sunt nu­miţi pe criterii de meritocraţie, să nu ne iluzionăm, pentru că aceştia au un grad de libertate de decizie foarte mic şi răs­pund la comenzile politice“, a ex­pli­cat Doru Lionăches­cu, preşedinte al ca­sei de investiţii şi consultanţă Capital Partners. Totuşi, dacă în cazul numirilor în func­ţii ale unor miniştri este posibil să apa­ră cazuri în care nominalizaţii să nu aibă nicio legătură cu domeniul peste care sunt şefi (unul dintre exemple fiind Ramona Mănescu, ministrul transpor­tu­­rilor, care este de profesie avocat şi an­te­rior a fost europarlamentar), în en­ti­tă­ţile cu bugete foarte mari de multe ori nu se întâmplă acest lucru.  Toţi cei trei şe­fi de instituţii de la Casa de Pensii, de Să­nătate sau de la CNADNR au ex­pe­rienţă în domeniul în care lu­crează: Ileana Ciutan a lucrat mai bine de un de­ce­niu la Casa de Pensii din Dolj, Cris­tian Buşoi e absolvent de Me­di­cină şi a făcut parte, ca parlamentar, din comisii care se ocupau cu probleme de sănă­ta­te, iar Narcis Neaga s-a perindat în ulti­mii zece ani prin diferite departamente ale CNADNR.

Cu toate acestea, rezultatele instituţiilor pe care le conduc nu au demonstrat o performanţă notabilă în ultimii ani.

„Unele numiri în funcţii sunt menite să răsplătească loialitatea politică, însă un semn al însănătoşirii societăţii ar fi ca aceste desemnări să se facă pe criterii de competenţă şi profesionalism. Bine ar fi ca cei numiţi în aceste funcţii să fie numiţi pe criterii de competenţă şi nu de încredere şi loialitate politică, însă istoria a arătat că de cele mai multe ori nu se întâmplă aşa“, a spus profesorul universitar Emil Bălan, specialist în drept public în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Crearea entităţilor suplimentare are ca scop justificarea unor poziţii de directori, iar această caracatiţă admi­nistrativă a creat un sistem birocratic necontrolat şi nerestructurat care se află în mişcare browniană, haotică, în care fiecare merge pe unde vrea, fără nicio coordonare sau direcţie strategică, a mai spus Doru Lionăchescu.

„Aceste structuri au creat mediul ideal pentru supravieţuitea birocratului mediocru. Indiferent de experienţa şi cunoştinţele în domeniul pe care le au şefii acestor instituţii de stat, câtă vreme în urma procesului de selecţie nu sunt numiţi în aceste funcţii cei mai buni oameni disponibili, rezultatele nu vor apărea. Dacă Buşoi nu era soldatul disciplinat al liberalilor, nu mai avea această funcţie“, a mai spus Lionă­chescu.

El a mai spus că, în mod normal, ar trebui ca pentru conducerea acestor instituţii, unde bugetele gestionate sunt de câteva ori mai mari decât ale marilor companii private, selecţia să se facă în urma unor licitaţii internaţionale.

„În urma acestor selecţii, dacă există bună-credinţă din partea aleşilor, nou-numiţii în funcţii ar putea suporta mai uşor pericolul presiunii politice. Unde e vorba de bani, se judecă rezultatul prin prisma eficienţei. Părerea mea este că, de când s-au creat structurile acestea separate, rezultatele sunt mai proaste prin prisma eficienţei, decât cele de atunci de când erau centralizate“, a mai explicat el.

 

Ileana Ciutan

preşedinte al Casei Naţionale de Pensii

Şefa Casei de Pensii, care are o experienţă de mai bine de 12 ani în sistemul public de pensii, a fost numită în această funcţie imediat de la instalarea guvernului Ponta, în mai 2012. Anterior, ea a lucrat, timp de 11 ani, în cadrul Casei Judeţene de Pensii din Dolj, unde a fost fie şef serviciu, fie director. Astfel, din 2009 până în 2012 a fost şef serviciu evidenţă contribuabili, după ce anterior (din 2005 până în 2009) a fost director executiv al acestei instituţii. Din 2003 până în 2005 a fost şef serviciu Stabiliri Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, după ce, din 2001 până în 2003, a fost director al aceleiaşi direcţii.

În CV-ul publicat pe site-ul Casei Naţionale de Pensii nu este precizat ce a făcut Ileana Ciutan în perioada 1987 (de la terminarea primei facultăţi) până în 2001, anul în care s-a angajat ca director în cadrul Casei Naţionale de Pensii din Dolj. Potrivit datelor furnizate de purtătorul de cuvânt al Casei de Pensii, Ileana Ciutan a lucrat în acea perioadă în cadrul fostei direcţii generale de muncă şi protecţie socială din Dolj, cu atribuţii legate tot de pensii. Ileana Ciutan este dublu licenţiată, în drept şi economie, la Universitatea din Craiova. Potrivit informaţiilor din declaraţia sa de avere, Ileana Ciutan a avut anul trecut un venit de aproximativ 3.000 de lei în primele şase luni (când era încă şef serviciu la Casa de Pensii Dolj), iar ca preşedinte al Casei de Pensii a obţinut puţin peste 5.300 de lei pe lună.

De asemenea, ca lector la Universitatea „Spiru Haret” din Craiova, a mai încasat câte 321 lei pe lună. Soţul său, George Ciutan, este tot bugetar, lucrând ca inspector la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, poziţie din care a avut un venit lunar de aproximativ 3.200 de lei. Împreună, ei au cumpărat, în 2007 şi în 2010, terenuri intravilan desfăşurate pe o suprafaţă de aproximativ 4000 de mp, au o casă de vacanţă (luată tot în 2007) şi patru autoturisme (Oltcit, Opel Astra, Volksvagen Pasat şi o remorcă Apicola), precum şi un credit de circa 60.000 de euro contractat în 2007 de la sucursala BRD Craviova.

 

Cristian Silviu Buşoi

preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

Cristian Buşoi, şeful CNAS, ocupă această poziţie din iunie 2013, după ce anterior a lucrat, timp de aproape şase ani, în cadrul Parlamentului European, ca membru în comisii sau subcomisii diverse - de la comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor până la subcomisia pentru securitate şi apărare. Anterior, din 2004 până în 2007, a fost deputat în Parlamentul României – circumscipţia Timiş, unde a fost, printre altele, şi membru al comisiei pentru sănătate şi familie.

În perioada 2002-  2004, a fost consilier al vicepreşedintelui PNL Călin Popescu-Tăriceanu, iar timp de câteva luni a fost consilier general în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Absolvent de Medicină (Universitatea „Carol Davila”, 2003) şi al Colegiului Naţional de Apărare (2005), el a primit titlul de doctor în sănătate publică şi management sanitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara (în 2010).

Buşoi este  unul dintre cei mai bogaţi bugetari: are, împreună cu soţia sa, aproape 60.000 mp de terenuri intravilane şi agricole (în Caraş-Severin, Mehedinţi şi Călăraşi), două apartamente în Bucureşti şi unul în Bruxelles (de 94 de metri pătraţi), dar şi o casă de locuit în Mehedinţi. Bijuterii şi tablourile familiei Buşoi valorează aproximativ 50.000 de euro.

În 2012, Buşoi a primit de la Parlamentul European o indemnizaţie în valoare de 6.200 de euro pe lună, la care se mai adaugă cheltuieli de peste 200.000 de euro cu diurne, transport, cazare la hoteluri, taxiuri sau alte cheltuieli ale cabinetului. De asemenea, el a mai încasat, în medie, câte 3.200 de euro pe lună de la un birou notarial din Capitală, sumă similară cu cea încasată de soţia sa, care a lucrat în acelaşi notariat.

 

Narcis Ştefan Neaga

directorul general al CNADNR

Conduce Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) din august 2013. Lucrează din 2002 în cadrul CNADNR, unde a ocupat multe poziţii de director: la Direcţia Concesiuni (2012-2013), la Autostrada Bucureşti-Comarnic (2009-2011), la Direcţia Autostrada Bucureşti-Braşov şi Concesiuni (2007-2009), la Direcţia Autostrada Bucureşti-Braşov (2006-2007), la Direcţia Investiţii prin Finanţări externe (2006) sau la Direcţia Parteneriate Public-Private (2002-2006).

Timp de mai puţin de un an (2001-2002) a fost consilier de dezvoltare regională în cadrul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei şi director de cabinet al ministrului pentru IMM-uri şi cooperaţie (2001). A mai lucrat şi în mediul privat, în departamentul de marketing al producătorului de componente auto Compa (1994-1998), dar şi în companiile Intercomputer (care activează în domeniul IT) sau Mirfo (în domeniul presării şi forjării).

A terminat Facultatea de Mecanică în cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca şi a absolvit mai multe cursuri la Institutul Român de Marketing. Împreună cu soţia sa, deţine două apartamente, în Sibiu şi în Bucureşti, precum şi 2 case de vacanţă în Avrig şi un teren intravilan în Tuzla. În categoria „Datorii” din declaraţia sa de avere apare suma de  45.000 de euro –  datorie la CNADNR. Din funcţia de director în cadrul CNADNR Bucureşti a câştigat anul trecut câte 5.700 de  lei pe lună, iar soţia sa are o pensie de 780 de lei pe lună.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.12.2013

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.