ZF 24

Ce uşor e să dai vina pe corupţie

Foto Mihai Dăscălescu

Foto Mihai Dăscălescu

Autor: Florin Pogonaru

01.09.2013, 20:35 1575

Blocarea sistemului electronic de licitaţie pentru ajutorul de minimis a fost interpretată ca semn al corupţiei ce domneşte în cadrul licitaţiilor publice.

Personal cred că interpretarea corectă este că dacă resursele puse la dispoziţia IMM-urilor se epuizează în cinci minute, economia românească are o mare problemă.

Viabilitatea oricărei economii este dată de ţesătura de întreprinderi mici şi mijlocii care participă în mod succesiv la adăugarea de valoare.

Economia românească a fost afectată de criză, în primul rând prin distrugerea lanţurilor de creare a valorii formate de IMM-uri.

În practică aceasta s-a manifestat fie prin dispariţia unor furnizori (cum spunea un cunoscut industriaş autohton: „În România nu se mai produce nici măcar o garnitură de cauciuc“) fie prin dispariţia beneficiarilor, datorită scăderii dramatice a consumului intern.

Ne-am transformat într-o „economie a buncărelor“ în care se primesc impturi din extern care sunt prelucrate de forţă de muncă autohtonă ieftină şi apoi exportate.

Ne mândrim cu nivelurile record ale exporturilor, dar am distrus ţesătură economică suport a IMM-urilor autohtone.

Consecinţa imediată este că avem creştere economică (dată de export) cu şomaj în creştere (datorită buncărizării economiei şi neadăugării de valoare în cadrul unor procese successive implicând IMM-urile locale).

Problema a fost sesizată încă din primii ani ai crizei, de la Bruxelles. Unor state est-europene, precum România, li s-a sugerat să încerce renegocierea regulilor ajutorului de stat pentru IMM-uri. Fiind prea preocupaţi de încăierările politice interne nu am răspuns acestor sugestii.

Acum dăm pe seama corupţiei tensiunea între nevoia de ajutor de stat pentru IMM-uri şi oferta penibilă pe care statul o poate face.

Economia românească este în faza în care spiritul antreprenorial, manifest prin existenţa a sute de mii de întreprinderi mici şi foarte mici, trebuie să îşi găsească suport într-o politică adecvată a ajutorului de stat. În fazele următoare întreprinderile va trebui să îşi dovedească viabilitatea prin disciplinarea activităţii pe baza principiilor de guvernare corporativă, iar apoi să se dovedească competitive pe piaţa locală şi regională. E lanţul logic al succesiunii fazelor de dezvoltare a unui IMM care trebuie să se regăsească în alocările de fonduri europene sau bugetare.

Nu este vorba despre antreprenori care „stau cu mâna întinsă“, ci despre logica competiţiei pe piaţa internaţională. Cum spunea un laureat al Premiului Nobel pentru economie: „Pe autostrăzile lumii ne punem problema ca ricşele să concureze tirurile“.

Organizatorii licitaţiei pentru ajutorul de minimis (şi predecesorii lor la guvernare) trebuie acuzaţi înainte de orice de penibilitatea resurselor pe care au ajuns să le pună la dispoziţia „ricşelor“ autohtone pentru a le transforma în camioane.

Probabil că licitaţia trebuie reluată şi eventual definite criterii prioritare de alocare a puţinului ajutor de stat conform unor politici industriale.

Le avem?
 

P.S. Personal cred că ar fi fost cam greu pentru cineva să organizeze alocarea preferenţială a ajutorului de stat pentru peste 600 de întreprinderi (cele care au reuşit să se înscrie în primele cinci minute) într-o ţară în care justiţia a început totuşi să îşi facă datoria şi în care există conştiinţă că orice aranjament de acest gen poate deveni în a două zi stenogramă publică.

Florin Pogonaru este preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Opiniile din prezentul articol aparţin autorului şi nu implică direct sau indirect instituţiile cu care acesta e asociat.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 2.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO