Constructorii sunt sceptici in ceea ce priveste succesulviitoarelor contracte de infrastructura in concesiune, atata timpcat legislatia este neclara. Proiectele PPP pot fi realizate inprezent in baza Ordonantei de urgenta nr. 34/2006, despre careavocatii afirma ca nu este completa.
"Trebuie creat un cadru mai atractiv pentru proiectele inparteneriat public-privat, pentru ca finantarile publice nu vor fisuficiente pentru a sustine piata constructiilor, mai ales incadrul actual de criza", spune Laurentiu Plosceanu, presedinteleAsociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
Dragos Apostol, asociat senior in cadrul departamentului deinfrastructura si PPP al firmei de avocatura NNDKP, sustine ca nulegislatia este motivul principal pentru care in Romania existaatat de putine proiecte PPP.
"Cadrul normativ actual (Ordonanta Guvernului nr. 34/2006) numentioneaza in mod expres parteneriatul public-privat ca speciedistincta de contracte, dar a spune ca in Romania nu existaactualmente un cadru normativ care sa permita realizareaproiectelor de parteneriat public-privat este exagerat".
Totusi, Apostol sustine ca legislatia relevanta trebuie sa fie catse poate de clara, apropiata institutiilor si practicilor europeneconsacrate cu care investitorii sunt familiarizati. "Oriceambiguitate legislativa privind chestiuni sensibile - precumregimul juridic al investitiilor rezultate, dreptul de proprietate,regimul fiscal aplicabil si altele similare - pot face diferentaatunci cand vine vorba de decizia de a investi in Romania inproiecte PPP"
Riscul de tara este prea mare
Pe de alta parte, Matei Florea, partener in cadrul firmei deavocatura Schoenherr si Asociatii sustine ca atata timp cat risculde tara al Romaniei este perceput foarte crescut, in lipsa unuiajutor substantial din partea guvernului (credit enhancementinstruments), bancile comerciale nu vor finanta proiecte mari dePPP.
"Cheia este sa imbunatatim riscul de tara al Romaniei (perceput lanivel international) pana la un nivel la care finantarea deproiecte (project finance) sa fie posibila/viabila si sa existedisponibile instrumente de garantare impotriva fluctuatiilor decurs valutar (de obicei veniturile unui PPP sunt in moneda locala -RON)", explica Florea.
Avocatii atrag atentia ca normele romanesti se concentreazaexclusiv asupra procedurilor pentru incheierea unui parteneriatintre autoritati si investitor, dar nu asigura coordonarea cuprevederi legale asupra administrarii domeniului public sau aexproprierilor.
In majoritatea cazurilor, concesiunea unor servicii sau lucraripresupune ca investitorul concesioneaza si bunuri aflate indomeniul public si ca este necesara exproprierea unor terenuripentru a executa lucrarile sau serviciile care au fostconcesionate. "In practica apar adeseori probleme legat de modul incare investitorul trebuie sa preia de la autoritatea concedentaadministrarea bunurilor din domeniul public. In alte situatii,pregatirea prin expropriere a terenurilor pe care se va efectuainvestitia este total separata de parteneriatul public privat, desireprezinta un pas esential pentru implementarea cu succes aparteneriatului", sustine Florea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
