Eugen Sinca, analist-şef al BCR
„Datele aferente semestrului întâi din 2013 arată că industria şi agricultura au fost principalele domenii care au susţinut creşterea economică, în timp ce lucrările de construcţii şi comerţul cu amănuntul au avut evoluţii dezamăgitoare. Creşterile nominale de salarii de 5% au fost anulate de inflaţie, iar restructurările companiilor de stat şi private au indus o stare de prudenţă în rândul consumatorilor. Numărul locurilor noi de muncă pe care le-a creat economia românească în primele şase luni ale acestui an s-a înjumătăţit faţă de perioada similară din 2012. Investiţiile publice s-au redus pe fondul reluării cu întârziere a absorbţiei de fonduri europene, iar investiţiile private au fost afectate de procesul de dezintermediere financiară în mijlocul recesiunii zonei euro. Listările companiilor de stat la bursă devin astfel o prioritate zero în ultima parte a anului pentru asigurarea finanţării externe private a creşterii economice. După o evoluţie excepţională în trimestrul doi, agricultura va menţine cel mai probabil o creştere apropiată de 20% în termeni reali şi în a doua jumătate a anului. Pentru tot anul ne menţinem estimarea privind o creştere economică de 2,5%, cu o contribuţie a agriculturii de un punct procentual. În 2014 vedem un avans de 2,3% în condiţiile actuale de finanţare a economiei, ceea ce este destul de puţin pentru convergenţa reală a României la standardele zonei euro.“
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank
„Sunt două explicaţii pentru scăderea investiţiilor. Prima este legată de investiţiile publice care au scăzut probabil foarte mult şi în T2, după ce în T1 din 2013 şi în T4 din 2012 declinul a fost de aproximativ 30% (standarde ESA95), în termeni reali anuali conform datelor Eurostat. Este absolut clar că scăderea cheltuielilor de investiţii este un instrument de ajustare a deficitului bugetar, în condiţiile în care veniturile bugetare sunt mult sub aşteptări. Aşa s-a făcut întotdeauna în România. Pe de altă parte, şi investiţiile private probabil au avut o evoluţie modestă în T2. Economia privată merge destul de slab, rezultatele companiilor sunt modeste, creditarea are o evoluţie slabă, veniturile disponibile au o evoluţie firavă (salariile în sectorul privat scad în termeni reali), iar încrederea populaţiei şi a companiilor este scăzută. Nu ar fi neapărat rău că se reduc investiţiile publice dacă ajustarea ar fi însoţită de o alocare mult mai eficientă a banilor printr-o prioritizare adevărată a proiectelor, lucru care din păcate nu prea se întâmplă. Pot să fac ajustare cantitativ la investiţiile publice dacă este dublată de o ajustare calitativă, ca să existe un efect de antrenare mai mare în economie. Există însă doar progrese mici în materie de prioritizare a investiţiilor publice. Acum avem o creştere economică relativ modestă, care nu creează locuri de muncă. Avansul PIB va fi probabil de 1,4% fără contribuţia agriculturii, mai slab ca în 2012, când creşterea economică ar fi fost de 2,2% dacă se excludea agricultura. Ca să avem creştere economică mai rapidă, care să creeze şi locuri de muncă, cel puţin două ingrediente sunt absolut necesare. Absorbţia fondurilor europene este crucială, în condiţiile în care nu avem prea multe resurse la dispoziţie. Fondurile UE se văd mai rapid în creşterea economică. Totodată, este nevoie de progrese mai rapide în materie de reforme structurale. În cazul reformelor structurale, efectele în creşterea economică se văd însă pe termen mediu şi lung.“
Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank
„Pe partea de cerere, motorul principal al economiei a continuat să fie exportul net, cu o contribuţie pozitivă la creşterea reală anuală a PIB chiar mai mare decât în primul trimestru (de 6 puncte procentuale). Investiţiile au continuat să înregistreze evoluţii foarte slabe, scăzând în termeni anuali pentru al treilea trimestru consecutiv şi luând în considerare ponderea de 26% a rezultat o contribuţie negativă de -1 punct procentual. Menţinerea dinamicii anuale a investiţiilor pe partea negativă este determinată de o serie de factori: un efect nefavorabil de bază faţă de anul trecut, când sume importante au fost cheltuite de autorităţile publice înaintea alegerilor locale din iunie, cheltuielile de capital guvernamentale slabe în prima jumătate a anului, absorbţia foarte slabă a fondurilor UE, ca urmare a blocării unor programe operaţionale (inclusiv transportul), precum şi din cauza activităţii de creditare defazate. Ne aşteptăm ca rata anuală de creştere a PIB să accelereze în a doua parte a anului, susţinută de producţia agricolă foarte bună şi de menţinerea cererii externe bune pentru produsele româneşti. Astfel, am decis să schimbăm prognoza noastră pentru PIB-ul real pentru întreg anul la 2,3%, de la 1,8%, în principal ca urmare a revizuirii în sus a producţiei agricole şi industriale.“
Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank
„Contracţia investiţiilor ce a debutat în T4 din 2012 credem că este determinată de tensiunile politice de anul trecut şi amplificată de schimbarea regulilor privind certificatele verzi, în condiţiile în care acest sector pare că a fost una dintre cele mai atractive destinaţii din ultimii ani. Mecanic, contribuţia negativă a investiţiilor la creşterea economică trimestrială a fost vizibil mai mică în T2 faţă de trimestrele precedente (0,1ppt în T1 faţă de aproximativ 0,6ppt în T4 din 2012 şi T1 din 2013). Totuşi, cred că influenţa asupra creşterii economice este sensibil mai redusă cât timp o bună parte din investiţii provin din import. Cu toate acestea, merită menţionat că influenţa negativă a acestor evoluţii nu se limitează la perioada în care au loc, ci afectează şi trimestrele viitoare. Cunoscând datele privind investiţiile din prima jumătate a anului, pare aproape imposibil ca acestea să reuşească să înregistreze o expansiune în 2013 - iar o contracţie nu a mai fost înregistrată din 2010. Ar fi nevoie de creştere trimestrială de aproximativ 5% atât în T3, cât şi în T4 pentru a evita o contracţie, iar ritmul mediu al acestora din ultimii trei ani a fost de aproximativ 0,7%. Ne aşteptăm totuşi la o revenire către finalul anului, mulţumită disipării efectelor tensiunilor politice, creşterii economice de anul acesta (ce va fi probabil superioară celei din anii trecuţi, cât şi multor ţări din regiune), revenirii la creştere a zonei euro, performanţei relativ bune a cursului de schimb şi relaxării monetare. Foarte sigur consumul va determina accelerarea activităţii economice din T3. O recoltă puternică susţine autoconsumul şi eliberează o parte din venitul disponibil alocat până în acel moment bunurilor alimentare.“
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
