Comisia de Prognoză a publicat duminică planul de aderare a României la zona euro, în care termenul de aderare cel mai optimist este 2025 şi cel mai pesimist 2030. Raportul a fost însă redactat înainte de publicarea ordonanţei 114, care a schimbat radical datele problemei, aceasta periclitând, în opinia eonomiştilor, şansele României de a adera curând la zona euro.
„În momentul în care a fost finalizat acel raport nu exista ordonanţa 114, care schimbă radical datele problemei. În primul rând, aceasta intervine în mecanismele de piaţă liberă, fixează preţuri – pentru energie, chiar şi pentru ratele dobânzilor. Chiar dacă plafonarea preţurilor la energie va expira în trei ani, intervenţiile afectează indicele preţurilor de consum. În cel mai optimist scenariu din raport, România intră în Mecanismul Cursului de Schimb II (MCS II – n. red.) în 2022 şi este clar că Banca Centrală Europeană nu va accepta aşa ceva“, a explicat pentru ZF economistul Laurian Lungu.
România a avut o oportunitate foarte bună de aderare la zona euro în perioada 2015-2017, după care lucrurile s-au deteriorat, este de părere şi economistul Aurelian Dochia.
„În momentul de faţă cred că perspectivele de aderare s-au redus dramatic. Nu mai îndeplinim criteriile nominale pentru a începe procesul şi nu cred că în următorii 2-3 ani vom avea o zonă favorabilă pentru îndeplinirea criteriilor nominale. Atitudinea (Bruxelles-ului faţă de România – n. red.) în ceea ce priveşte aderarea la euro începe să devină nefavorabilă. Ajungem într-o situaţie similară cu cea a spaţiului Schengen şi România va fi privită cu suspiciune“, a declarat pentru ZF Aurelian Dochia.
Deşi Bulgaria nu a avut probeleme majore, în cadrul discuţiilor demarate anul trecut pentru aderarea la zona euro au fost obiecţii. „Eu cred că suntem mai departe decât Bulgaria (de aderarea la ona euro – n. red.), a mai spus Aurelian Dochia.
Cu toate acestea, raportul creat de Comisia de aderare la zona euro este un document tehnic şi de substanţă, pe care se pot construi bazele unui plan de aderare, chiar dacă regulile jocului s-au schimbat odată cu apariţia Ordonanţei 114/2018, a mai spus Laurian Lungu.
„Este un raport tehnic foarte bun. Au mai existat două sau trei date de aderare-ţintă propuse de guverne ale României, însă niciuna pe baza unui document tehnic“, a mai declarat el.
Premierul şi-a asumat adoptarea monedei euro până în anul 2024 şi că guvernul va transmite Comisiei Europene, în perioada următoare, documentele privind planul naţional de adoptare a monedei şi nota de fundamentare, potrivit Mediafax.
Efectele Ordonanţei 114 încă nu au fost măsurate în totalitate, însă şocul trimis în pieţele afectate are potenţialul de a aduce dezechlibre macroeconomice majore care să deterioreze puternic şansele României de a adopta moneda euro.
„Este foarte greu de spus care este cel mai optimist scenariu (de aderarea a României la zona euro – n. red.) în aceste condiţii. Este nevoie de stabilitate fiscală, a investiţiilor, altfel nu ai cum. Nu poţi să vii cu schimbări cu impact major fără să discuţi cu actorii impactaţi şi este nevoie de foarte mult timp să repari efectele unei asemenea greşeli. Piaţa reacţionează, apoi populaţia, apoi autorităţile şi apoi este perioada de reaşezare. Totul necesită timp. A fost un şoc inutil“, a mai spus Laurian Lungu.
Potrivit raportului publicat de Comisia de prognoză, cel mai optimist scenariu este acela în care România intră în antecamera adoptării monedei euro în 2022, unde va sta doi ani.
Antecamera este reprezentată de Mecanismul Cursului de Schimb II (MCS II), în cadrul căreia România trebuie să dovedească faptul că poate menţine criteriile nominale îndeplinite şi să crească convergenţa reală fără să se folosească de variaţii mai mari de 15% ale cursului valutar. Acesta este un test foarte sever, potrivit raportului, şi în care echilibrul macroeconomic joacă un rol foarte important.
Printre condiţiile macroeconomice necesare intrării în MCS II se numără un deficit structural mic, datorie publică care să nu depăşească 40% din PIB, deficite externe mici, finanţate în mod autonom, să fie evitată dependenţa structurală de fonduri europene, inflaţie care să nu ducă la deficite externe în creştere.
Printre obiectivele României în vederea aderării la zona euro se numără corectarea unor dezechilibre macroeconomice, creşterea veniturilor fiscale, dezvoltarea infrastructurii.
Aurelian Dochia, economist:
Atitudinea în ceea ce priveşte aderarea la euro începe să devină nefavorabilă. Ajungem într-o situaţie similară cu cea a spaţiului Schengen şi România va fi privită cu suspiciune.
