Economia României îşi revine lent după ajustarea fiscală „impresionantă“ din ultimii ani, iar dacă vom continua să înregistrăm creşteri anuale ale PIB de doar 2-2,5%, ţintele de intrare în zona euro par foarte optimiste, urmând să ajungem la standardele zonei euro undeva în 2030, consideră Dan Bucşa, economist în cadrul UniCredit Bank AG, Corporate&Investment Banking la Londra.
„România arată bine la nivel regional. Însă economia îşi revine lent după ajustarea fiscală impresionantă. Dacă vom continua să avem creşteri economice de 2-2,5%, vom ajunge la standardele necesare pentru adoptarea euro undeva în 2030. Toate ţintele pentru intrarea în zona euro sunt foarte optimiste, dacă ne uităm la ritmul de creştere a PIB“, susţine Bucşa. El s-a alăturat în iunie 2011 băncii UniCredit Ţiriac pe poziţia de economist-şef, iar în toamna anului trecut a fost promovat în cadrul grupului UniCredit şi contribuie la activităţile de cercetare şi analiză pentru pieţele emergente, din biroul de la Londra. România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari, însă PIB-ul nu a revenit încă la nivelul anterior crizei.
„Investitorilor le place ajustarea fiscală din România. România este pe locul doi în lume ca dimensiune a ajustării, după Singapore şi înaintea Greciei. Deficitul structural a fost ajustat de la mai mult de 7% din PIB am ajuns la un deficit de sub 3% din PIB. Datoria publică s-a stabilizat la 40% din PIB. Acestea sunt principalele atuuri ale României. Dar capitalul de simpatie faţă de România nu este exploatat la adevăratul nivel.“
În 2009 economia s-a prăbuşit cu 6,6%, iar în 2010 declinul a fost de 1,1%, după ajustările dramatice concretizate în tăierea salariilor bugetarilor, disponibilizări şi majorarea TVA, măsuri care au lovit consumul. În 2011, economia a dat semne de redresare, crescând cu 2,2%. Însă anul trecut avansul PIB a fost de doar 0,7%, în timp ce pentru acest an majoritatea estimărilor indică un avans al PIB în jur de 2%.
Şi Bucşa apreciază că în acest an România va înregistra o creştere economică în jur de 2%, probabil cea mai mare creştere la nivel regional, cu excepţia Turciei şi ţărilor baltice. Însă această creştere economică nu este foarte rapidă şi nu permite României să conveargă în termeni reali la standardele UE.
Creşterea PIB va înregistra însă, probabil, un recul în 2014 în România, deşi zona euro dă semne de revigorare, deoarece producţia agricolă şi noile capacităţi de producţie în industrie nu vor fi comparabile cu cele din acest an. Iar în 2015 creşterea economică va fi de 2,5%, anticipează Bucşa.
„În 2015 creşterea economică va fi de 2,5%. Este insuficient. Este foarte greu de imaginat un alt motor principal al creşterii PIB în afara industriei. Dar industria nu va accelera nicăieri foarte tare în lipsa investiţiilor străine. Investiţiile străine directe ocolesc Europa Centrală şi de Est, chiar şi sectorul prelucrător mai eficient. Nu anticipăm o creştere rapidă a veniturilor populaţiei. Consumul intern nu prea poate să fie un motor de creştere economică. Consumul nu va creşte foarte mult.“
Cea mai mare problemă a României este excedentul de cont din primele şapte luni. Acest excedent ar trebui să fie ceva pozitiv, dar ajustarea contului curent nu a venit doar pentru că au crescut exporturile, ci şi pentru că investiţiile străine care vin în România au încetinit.
Reprezentanţii FMI au declarat cu diverse ocazii că o ţară ca România are nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele structurale şi a converge către nivelul de trai din zona euro.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
