Atacurile cibernetice de tip “ransomware” - prin care fişiere cheie de pe sisteme IT sunt criptate şi nu pot fi recuperate de regulă decât prin plata unei răscumpărări - au reprezentat încă de anul trecut principala ameninţare informatică, a declarat pentru ZF Bogdan Toporan, director general şi proprietar al companiei Best Internet Security (BISS), unul dintre cei mai mari integratori locali de soluţii şi servicii de securitate IT. Un atac de acest tip a avut loc la nivel global în ultimele 24 de ore, afectând activitatea mai multor companii, printre care şi uzinele grupului Renault din Franţa şi România, a căror activitate a fost oprită pentru a evita răspândirea problemelor din sistemele de IT.
“În linii mari, outbrake-ul ransomware vine pe un trend identificat încă de anul trecut. De fapt, ransomware-ul a fost de departe principala ameninţare în 2016. Rafinarea localizării atacurilor este un alt vector. Vorbind de vectorii de atac, interesant şi notabil în cazul de faţă este răspândirea via network, cu comportament de worm, catalizat de neacoperirea unei vulnerabilităţi critice.
Din punctul nostru de vedere, BISS îşi pregăteşte clienţii încă de anul trecut, în sensul instalării de măsuri antimalware la toate nivelele sistemului informatic şi mai ales pentru instalarea tehnologiilor capabile de a oferi <<virtual patching>>. Clienţii care au ales aceste contramăsuri sunt protejaţi cu mult timp înainte de apariţia acestui malware. Merită să menţionam încă o dată necesitatea colaborării cu profesionişti în cyber security, care sunt la curent cu trendurile şi ştiu să acorde o consultanţă avizată, având în acelaşi timp expunere directă în mediul dinamic CyberSec”, a declarat Toporan.
Şeful BISS declara recent, într-un interviu pentru ZF, că piaţa locală de soluţii de securitate de IT are o evoluţie pozitivă dar că în general conştientizarea riscurilor cibernetice este redusă.
„Bucureştiul are cea mai mare pondere pe piaţă - de aproximativ 80%, dar există cerere şi în alte oraşe mari, precum Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa, Sibiu. Clienţii sunt în general din zone care au o conştientizare de securitate mai avansată, adică zona financiară, băncile, companiile de utilităţi care au portaluri expuse către internet, care au mulţi clienţi şi care trebuie să aibă un pic grijă de zona asta. Companiile 100% româneşti investesc mai puţin în securitate IT, investesc mai puţin şi în specialişti, nu îi plătesc aşa cum îi plătesc băncile de exemplu. În general cei care vin de afară au nişte politici, nişte reguli, au totuşi o cultură de securitate. Uşor - uşor se construieşte această cultură şi la noi.”
Investiţiile mai mici în soluţiile de securitate nu sunt însă determinate doar de gradul mai redus de conştien¬tizare al riscurilor, ci şi de ca¬drul de reglementare mai relaxat în raport cu cel de pe alte pieţe occidentale, adaugă Toporan. „În general, din câte am văzut, chiar şi băncile încearcă să cumpere cât mai puţin. Dacă ne uităm la ceea ce fac băncile din Aus¬tria sau Germania, observăm că în România ele iau de trei ori mai puţine măsuri pe segmentul de securitate. Acest lucru se întâmplă şi pentru că multe lucruri sunt realizate de la centru, de exemplu «ieşirea» în internet se face prin reţeaua băncii-mamă, pe plan local se face doar ce este obligatoriu. Există însă şi o legislaţie diferită, şi dacă aici nu li se cere mai mult, nu fac mai mult. În Vest este o cultură de securitate de o altă natură, problemele de acest tip au ajuns să fie discutate în boardurile companiilor.”
În aceste condiţii şi bugetele pentru securitatea IT nu sunt foarte mari pe piaţa locală. „Dacă o companie ar investi brusc 1-2 mil. euro în soluţii de securitate IT probabil că ar deveni o vedetă pe piaţa din România”.
