Banca Centrala Europeana (BCE) a solicitat Bancii Nationale o evaluare privind expunerile bancilor din Romania fata de piata imobiliara comerciala pe baza a doua chestionare detaliate, in cadrul unui proces derulat la nivelul tuturor tarilor membre ale UE.
Pentru a putea raspunde solicitarii BCE, BNR a cerut de la treisprezece banci cu pozitii semnificative pe piata de real-estate raspunsuri la chestionarele amintite in termen de o saptamana, pana pe 28 mai.
Este vorba despre Volksbank, ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Bancpost, Banca Transilvania, BCR, BRD, Banca Romaneasca, CEC Bank, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank si UniCredit.
BCE vrea sa afle detalii privind strategia si apetitul fata de risc al bancilor care finanteaza proiecte imobiliare comerciale, despre standardele de creditare si control aplicate de institutiile de credit respective, despre procedurile de management al riscului de credit. De asemenea, BCE strange informatii care sa descrie asteptarile bancilor legate de evolutia pietei imobiliare in urmatorii trei ani, dar si evolutia lichiditatii pietei in ultimii trei ani, atat la nivelul investitorilor, cat si al capacitatii bancilor de a acorda finantari.
Pe langa aspectele de ordin calitativ, BCE solicita date statistice detaliate privind expunerile fata de piata imobiliara: ponderea expunerilor pe tipuri de clienti, pe zone geografice, pe tipuri de proiecte finantate - rezidential, birouri sau retail.
Fiecare tip de date trebuie furnizat separat pentru proiectele finantate direct de o banca, pentru cele realizate de fonduri de investitii care au primit fonduri de banca, precum si pentru proiectele finantate prin produse structurate, respectiv prin securitizari ale creantelor.
In particular, BCE vrea sa stie daca bancile aveau in plan securitizarea unor active de tip imobiliar, dar nu o mai pot face in actuala conjunctura financiara internationala.
In acelasi timp, bancile chestionate trebuie sa explice cum fac sa se asigure ca apetitul standard fata de risc este reflectat in politicile de creditare si cum sunt stabilite si controlate limitele de expunere fata de sectoare si subsectoare ale pietei imobiliare - rezidential, birouri, etc. Nu in ultimul rand, sunt solicitate informatii privind modalitatea de evaluare a expunerilor.
In ceea ce priveste managementul riscului, BCE vrea sa stie ce tip de informatii solicita o banca clientilor finantati pe durata creditului si cu ce frecventa, cum evalueaza si monitorizeaza riscul de refinantare si daca face evaluari pe fiecare expunere in parte.
Informatiile cerute de BCE nu sunt incluse in raportarile strandard pe care bancile comerciale sunt obligate sa le faca la BNR, asa ca aceasta trebuie mai intai sa le obtina pentru a face evaluarea solicitata de Comitetul pentru Supraveghere Bancara al Sistemului European al Bancilor Centrale. Datele respective vor fi de folos si evaluarilor interne de stabilitate financiara facute de BNR. De altfel, Consiliul ECOFIN de pe 14 mai de la Bruxelles a stabilit o serie de pasi pentu intarirea acordurilor de supraveghere si monitorizare a stabilitatii financiare la nivelul UE.
Astfel, autoritatile de supraveghere a pietelor financiare din tarile membre ar trebui sa coopereze mai mult in directia unei convergente a procesului de supraveghere la nivel comunitar. Aceasta presupune ca o autoritate de supraveghere sa aiba in vedere dimensiunea de grup international a institutiilor financiare care opereaza pe piata pe care o monitorizeaza. De asemenea, urmeaza sa fie introduse modele europene de raportare periodica a informatiilor necesare evaluarilor de risc.
Astfel ar putea deveni functionale sisteme de alertare la nivel european in cazul amplificarii unor riscuri la adresa stabilitatii financiare. O contributie importanta in acest sens revine Comitetului de Supraveghere Bancara al Sistemului European al Bancilor Centrale.
Cererea de locuinte va fi satisfacuta in 32 de ani
Piata imobiliara rezidentiala din Romania este cea mai slab dezvoltata din regiunea Europei Centrale si de Est, cererea de locuinte noi urmand sa fie satisfacuta in 32 de ani, potrivit unui studiu al diviziei de cercetare al grupului UniCredit pe Europa Centrala si de Est, in colaborare cu biroul de statistica Eurostat. Spre comparatie, Rusia va ajunge la saturatie in 11 ani, piata din Croatia in 13 ani, iar cele din Ungaria si Polonia (cu o populatie apropiata la numar ca Romania - n.r.) in 14 ani. "Numarul de ani inainte de atingerea nivelului de saturatie pe piata de proprietati este calculat ca fiind raportul dintre numarul persoanelor dispuse sa-si cumpere o casa si ritmul de crestere al activitatii de constructii, luand in considerare ipoteza extrema conform careia toti cumparatorii potentiali vor cauta locuinte noi", explica autorii studiului. In Romania, in perioada 2005-2007, au fost finalizate in medie 1,8 locuinte la o mie de locuitori, in conditiile in care aproape un sfert dintre romani intentioneaza sa cumpere o proprietate imobiliara in urmatorii zece ani, iar in prezent doar 7,5%, dintre acestia, adica putin peste 400.000 de persoane, au si potentialul de finantare necesar, pe baza venitului declarat, potrivit studiului. Suprafata utila medie a unei locuinte este in Romania de 62 de metri patrati, fata de media din Europa Centrala si de Est de 63 de metri patrati si de 87 de metri patrati in Uniunea Europeana. In Romania locuintele au in medie 2,6 camere, la fel ca in Ungaria, nivel care este insa, sub media din regiune, de 2,8 si din UE de 4,2 camere. (Vlad Anastasiu)
Bancile care trebuie sa completeze chestionarele BCE
Volksbank
ABN AMRO Bank
Alpha Bank
Bancpost
Banca Transilvania
BCR
BRD
Banca Romaneasca
CEC Bank
Credit Europe Bank
Piraeus Bank
Raiffeisen Bank
UniCredit
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
