România îşi va redefini politica energetică după eşecul Nabucco, miza fiind acum resursele interne de hidrocarburi, inclusiv gazele de şist, în vederea acoperirii în totalitate a necesarului de consum, susţine preşedintele Traian Băsescu.
La finalul săptămânii trecute a fost anunţat oficial câştigătorul gazelor azere din zăcământul mamut Shah Deniz II, Nabucco Vest, varianta scurtă a proiectului Nabucco, pierzând cursa în faţa proiectul TAP (Trans Adriatic Pipeline) care porneşte din Grecia, trece prin Albania, Marea Adriatică, urmând să iasă în sudul Italiei.
„Felicitând Italia şi Grecia că trece TAP-ul pe teritoriul lor, dar fiind foarte deschis şi exprimând regretul că un proiect care nu a fost un proiect european şi nu a fost un proiect atât de susţinut de europeni şi în care acţionarii principali sunt două companii din afara UE, una norvegiană şi alta elveţiană, chiar dacă deşi este şi E.ON-ul cu câteva procente acolo (îmi exprim regretul - n. red.), au câştigat în favoarea proiectului TAP şi în defavoarea proiectului Nabucco care era format exclusiv din state şi companii ale UE“, a spus Băsescu.
TAP ar urma să folosească sistemul de conducte din Grecia care se interconectează la est cu sistemele de transport din Turcia, potrivit site-ului de prezentare a proiectului.
Acţionarii acestui proiect sunt norvegienii de la Statoil, unul dintre marii parteneri din consorţiul Shah Deniz II, şi elveţienii de la Axpo, trader de energie, germanii de la E.ON având o mică participaţie.
„Bineînţeles, am informat Consiliul European că România îşi va redefini politica energetică plecând de la propriile sale resurse şi fără a aştepta aprobarea nimănui. Fără a intra în detalii, vă pot spune că opţiunea mea acum este fără niciun fel de dubii că România are obligaţia să accelereze procesele de evaluare şi să treacă la exploatarea gazelor de şist şi să evalueze şi să treacă la exploatarea gazelor şi ţiţeiului deja confirmate în Marea Neagră“, a declarat Băsescu, la Bruxelles, citat de Mediafax, după reuniunea Consiliului European. El a arătat că o altă sursă alternativă pentru România este reluarea exploatării cu tehnologii moderne a zăcămintelor petroliere proprii abandonate.
Preşedintele a arătat că România nu are tehnologiile necesare forării la mare adâncime în Marea Neagră şi pentru gazele de şist şi trebuie să se bazeze pe companiile străine, însă are şi atributul de a stabili regulile privind redevenţele şi tranzitul resurselor extrase.
Austriecii de la OMV, care au fost liderul consorţiului Nabucco, au declarat într-o conferinţă de presă susţinută săptămâna trecută că şi-ar putea face o conductă proprie cu gazele din Marea Neagră după eşecul Nabucco, grupul urmând să analizeze „capacitatea şi direcţia“ viitorului gazoduct. Pentru România, care pierde astfel şansa de a fi o ţară de tranzit pentru Nabucco şi de a-şi diversifica sursele de alimentare cu gaze, devine crucial un lucru: spre ce ţărm va fi orientată conducta care va lega gazele descoperite de OMV în Marea Neagră de uscat. Din punct de vedere legal însă, OMV nu are nicio obligaţie de a vinde gazele în România. De altfel, şeful OMV deja a condiţionat livrarea gazelor din Marea Neagră spre România de mărimea zăcământului, preţul gazelor de pe piaţa locală şi de nivelul redevenţelor.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 01.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
