Caută doar în titlu
ZF 24

Bancherul italian care a contribuit din umbră la creşterea spectaculoasă a Băncii Transilvania a murit

În 2001, într-o Românie cenuşie care visa la Uniu­nea Europeană şi care la zi încerca să digere scandalul FNI (cel mai mare faliment al unui fond mutual) şi repercusiunile lui asupra sistemului bancar de stat umplut de credite neperformante, la Cluj ateriza un bancher italian.

Cu o experienţă de trei decenii, Roberto Marzanati fusese trimis de BERD - unul dintre cei mai mari creditori ai României - să-i supravegheze noua investiţie: achiziţia a 15% din Banca Tran­sil­va­nia, pentru care plătise 6,2 mil. dolari, bani destul de mulţi la vremea respectivă. Atunci Banca Tran­sil­vania, care nici nu era în top 10, fuse­se evaluată la 41 mil. dolari. Înfiinţată în 1994 de un grup de oa­meni de afaceri din Cluj, ban­ca încerca să iasă în lu­me şi avea nevoie de un partener, dar şi de bani proaspeţi.

Cum arată unul dintre cele mai frumoase SUV-uri de pe piaţă, Audi Q7

Cine este supermodelul de 45 de ani care are o şansă istorică să ajungă Prima Doamnă a Statelor Unite

Marzanati intrase în boardul băncii ca vice-preşedinte, iar în 2002, pentru un an, chiar a fost preşedinte, fiind unul dintre cei care au stat la baza unei prime decizii cruciale care a schimbat evoluţia unei bănci regionale.

Împreună cu Horia Ciorcilă, unul dintre fonda­tori şi apoi preşedintele băncii până acum, au schim­bat strategia băncii şi-au adus la conducerea executivă pe Robert Rekkers, un olandez care fusese trimis la Bucureşti să conducă operaţiunile din România ale băncii olandeze ABN Amro.

Din 2002, banca din Cluj a început să alerge în toată ţara pentru a se extinde şi a câştigat teren într-o piaţă unde bănci internaţionale începuseră să intre. BERD şi ceilalţi acţionari au continuat să investească în Banca Transilvania pentru a ţine pa­sul cu creşterea economică, care a venit pe ne­aşteptate în România. De la 41 de milioane de dolari, valoarea băncii ajunsese în 2007, în perioada de boom, la aproape 2 miliarde de euro, Banca Tran­silvania fiind pe toate listele ca ţintă de achi­ziţii. În toamna lui 2008 totul s-a schimbat peste noap­te, iar de la o strategie de creştere banca a fost nevoită să treacă la o strategie de criză. Marzanati a susţinut din umbră deciziile conducerii executive de a trece criza (în toamna lui 2008, într-o discreţie de­plină, banca a fost nevoită să ceară ajutorul BNR pen­tru a nu intra în criză de lichiditate şi a nu i se închide uşile de către ce­le­lalte bănci, atunci când nimeni nu avea încredere în nimeni) şi mai ales de a profita de ea atunci când a fost momentul. Peste ani, Ciorcilă a spus că atunci, la începutul crizei, a luat decizia să crească pentru a supravieţui, în condiţiile în care trendul celorlalte bănci era de a-şi re­duce creditarea. Marzanati, ca repre­zen­tant al ce­lui mai mare ac­ţio­nar al băncii, a sus­ţi­nut această strategie ce pă­rea sinucigaşă atunci când toată lu­mea fugea de bănci şi nimeni nu ştia ce se află în bilanţul lor.

Această mişcare a dat roade, astfel încât sfârşitul crizei a adus Banca Transil­vania în po­ziţia de a fi câşti­gă­toare, şi mai mult decât atât, de a avea resursele şi dorinţa de a cumpăra alte bănci care, cu câţiva ani în urmă, erau mai mari decât ea. În august 2014, pe masa celor din Cluj  a venit pro­pu­ne­rea de a cumpăra Volks­bank România, care în 2008 era nu­mă­rul trei în România. Marzanati a susţinut aceas­tă idee care la în­ce­put părea exotică. În nu­mai trei luni, cele do­uă părţi s-au înţeles, de fapt Volksbank a lăsat bani pe masă ca să fie cumpărată, iar aceas­tă mişcare a pro­pul­sat ban­ca din Cluj pe poziţia a treia, în coasta BRD, numărul doi pe piaţă. În mai 2016, va­loa­rea Băncii Tran­silvania a re­venit la 1,9 mld. euro, fiind una dintre cele mai bune investiţii pe care le-a realizat BERD vreodată.

Marzanati a fost una dintre persoanele care au crezut cel mai mult în potenţialul băncii, succes la care a contribuit cu know-how-ul şi experienţa lui de bancher. Ca reprezentant al BERD, italianul a fost membru în 11 bănci din regiunea fost co­mu­nistă, ceea ce i-a adus o experienţă extraordinară, pe care a folosit-o şi la Cluj, unde a activat ca mem­bru în board şi vicepreşedinte al băncii timp de 15 ani neîntrerupt. El a dus Banca Transilvania în Italia, la Roma.

Vorbitor a patru limbi străine (italiană, engleză, germană şi franceză), el locuia lângă Belfast, în Irlanda. A locuit ca expat în şase ţări. Deşi confruntat cu o boală grea, Marzanati a fost până în ultimul moment în legătură cu banca, mai ales că pe masă au venit multe idei de creştere şi, de ce nu, de noi achiziţii.

Horia Ciorcilă, cel care este preşedintele băncii de 15 ani, a spus despre Marzanati că „a contribuit la toate momentele importante ale băncii, iar deciziile comune au transformat Banca Transilvania în una dintre cele mai mari bănci din România, au schimbat configuraţia sistemului bancar şi s-au răsfrânt în mod pozitiv asupra echipei din punctul de vedere al motivării şi recunoaşterii perfor­manţelor acesteia“.

La finalul lunii mai 2016, Roberto Marzanati a decedat.

Articol publicat în Ziarul Financiar în octombrie 2002

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.