Eugene Kaspersky, fondatorul şi CEO-ul Kaspersky, consideră că atacurile cibernetice asupra spitalelor în timpul pandemiei COVID-19 sunt asemenea unor atacuri teroriste.
Kaspersky, împreună cu Costin Raiu, Directorul Echipei Globale de Cercetare şi Analiză Kaspersky şi Yuri Namestnikov, şeful echipei de cercetare şi analiză globală Rusia, au discutat într-o conferinţă de presă online despre implicaţiile securităţii cibernetice în ceea ce priveşte focarul COVID-19. Eugene Kaspersky le-a spus participanţilor că, în ciuda măsurilor actuale de distanţare socială care au fost puse în aplicare în întreaga lume, vom observa un impact foarte mic asupra peisajului securităţii cibernetice. “Cel mai probabil, atacatorii cibernetici vor rămâne activi. Ei sunt oricum obişnuiţi să lucreze de acasă iar circumstanţele lor nu s-au schimbat drastic. Vor continua să încerce să atace companiile şi persoanele fizice şi este de datoria noastră să continuăm să ne apărăm clienţii. Orice atac efectuat asupra unui spital în acest moment poate fi considerat drept echivalentul unui atac terorist.”
Costin Raiu a precizat că ar dori ca indivizii sau grupurile rău intenţionate care efectuează atacuri asupra instituţiilor de sănătate, să fie pedepsite. El a adăugat: “Mesajul trebuie să fie unul clar pentru atacatorii cibernetici şi anume faptul că orice persoană care acţionează împotriva instituţiilor medicale va fi urmărită de autorităţi şi companii de securitate cibernetică cum este a noastră, pentru a ne asigura că este adusă în instanţă”.
Costin a adăugat “Personalul din spitale trebuie, firesc, să se concentreze asupra îngrijirii pacienţilor şi salvării de vieţi. În mod obişnuit, acesta nu este neapărat preocupat de actualizarea sistemelor IT. Se poate, aşadar, să-şi gestioneze şi să prioritizeze resursele în mod diferit şi dacă trebuie să aleagă între investiţia în soluţii de securitate cibernetică sau achiziţionarea de echipament medical, alegerea este una evidentă.”
În ceea ce priveşte peisajul ameninţărilor, ultimele luni au înregistrat o creştere atât a atacurilor oportuniste, cât şi a celor planificate, cu campanii de phishing care au pus nişte probleme, întrucât au transmis utilizatorilor sfaturi false legate de coronavirus. Yury Namestnikov a adăugat: “Vedem o răspândire a mesajelor legate de COVID-19, care îi îndeamnă pe oameni să deschidă link-uri sau ataşamente dăunătoare, care descarcă malware. Am observat o creştere de 43% a acestui tip de atacuri, între ianuarie şi martie 2020.
Încă de la începutul epidemiei de COVID-19, s-au dezvoltat aplicaţii de urmările socială pentru a informa cetăţenii dacă au intrat în contact recent cu o persoană care a contractat virusul. În timp ce aceste aplicaţii sunt în mod normal create pentru a aduce beneficii umanităţii, există unele îngrijorări cu privire la modul în care o astfel de tehnologie ar putea afecta confidenţialitatea persoanelor. Yury Namestnikov a spus: “Această tehnologie ar trebui să fie implementată doar dacă poate salva vieţi. Însă gestionarea unui volum atât de mare de date trebuie făcută într-un mod corect, securizat şi criptat, pentru a păstra informaţiile în siguranţă. Dacă acest lucru se face corect şi transparent, autorităţile pot verifica ce organizaţii au colectat şi utilizat aceste date.”
Costin Raiu speră ca orice aplicaţii lansate să fie privite doar ca măsuri temporare iar companiile să nu le privească drept o oportunitate de a monetiza date personale. El adaugă: “Ne confruntăm cu o alegere imposibilă. Urmărirea mobilă este folosită pentru a le spune oamenilor cu cine au intract în contact şi cel mai bun mod de a fi în siguranţă rămâne pănă la urmă statul acasă. Trebuie să lăsăm în urmă această tehnologie în momentul în care vom reveni la normalitate şi să sperăm că nu va deveni un aspect permanent al societăţii.”
