După două trimestre de creştere cu semnul plus, de 2,2 la sută în trimestrul întâi şi 1,5 la sută în trimestrul al doilea, avem mari şanse să încheiem anul 2013 cu un PIB de 2 la sută. E bine că se îmbunătăţeşte ritmul creşterii, dar e mai puţin bine, e chiar rău că accentele se pun prea mult pe ritm şi prea puţin pe calitatea creşterii. Pentru că, iată, deşi în cel de-al treilea an de creştere economică neîntreruptă, de după cei doi ani de recesiune cu care a debutat criza, PIB-ul se duce în sus, dar nu e totuşi PIB-ul pe care ni-l dorim.
Fără îndoială, ne face bine să avem mai mult PIB, dar de dorit este să avem un PIB care să aducă mai multă bunăstare. Dar am putea într-adevăr să avem mai multă bunăstare? Calculele arată că da. Dacă vor fi îndeplinite câteva condiţii: 1) munca să fie bine organizată; 2) productivitatea muncii să depăşească stadiile modeste; 3) să avem mai multe produse româneşti care să fie călite la flacăra lucrului bine făcut. Altfel, consumul va continua să crească încet. Consumul populaţiei nu mai reuşeşte să fie încă o locomotivă puternică a creşterii bunăstării.
România nu se mai poate mulţumi cu aspiraţia de a fi factor de stabilitate geopolitică în Uniunea Europeană. E timpul să devină grabnic şi furnizor de prosperitate. Nu azi-mâine, desigur, aşa ceva nu e posibil, dar în viitorul apropiat. Până atunci, e timpul ca societatea românească să înveţe să-şi folosească eficient banii, atâţia câţi are. Şi, mai ales, să înveţe cum să atragă alocaţiile de la Uniunea Europeană şi să le gospodărească bine. Nu doar pentru a ajunge mai repede la bunăstarea visată, ci şi pentru a grăbi dezvoltarea.
Tabloul PIB-ului, aşa cum arată în primul semestru din acest an, este încă o dovadă că avem nevoie de o restructurare masivă. Iată de ce, în aceste vremuri de criză, logica economică ne conduce spre o judecată simplă: atât timp cât nu vor fi reînnoite structurile economice, organizarea muncii şi sistemul intereselor, a forţa mai mult motoarele creşterii, în speranţa că vom avea mai mult PIB, ar însemna să ne afundăm şi mai rău în ineficienţă. Numai într-un climat economic sănătos mai mult PIB ar însemna mai multe valori adăugate. Pentru că numai aşa o producţie mai mare de bunuri şi servicii ar fi în stare să stimuleze atât veniturile, cât şi consumul populaţiei.
După ce, timp de mulţi ani, economia noastră a epuizat o bună parte din resurse într-o încercare disperată de a asigura o bunăstare mai presus de puterile noastre, ne-am trezit că preţul consumului fără reforme e greu de plătit. Mai mult, din cauza vechilor reflexe, de care ne rupem cu încetinitorul, economia nu produce încă bani care să fie investiţi în acţiuni de anvergură. Dar calculele nu se opresc aici. În joc mai e şi PIB-ul. Ne-am obişnuit să spunem, repetând de ani buni o metaforă, că populaţia nu mănâncă PIB. În fond, un neadevăr. Căci populaţia mănâncă PIB. Consumă, de fapt, din valoarea adăugată produsă an de an. Cât am avut creştere neîntreruptă, din 2000 până în 2008, valoarea adăugată obţinută a îmbunătăţit standardul de viaţă. Cum însă ne-am confruntat cu performanţe slabe în planul eficienţei, cu salarii ce n-au fost totdeauna legate de rezultatele muncii, în timp ce a continuat amânarea restructurării economiei, creşterea economică, stresată de climatul inflaţionist şi de deficitele externe, a produs supraîncălzire. De aici, pe fondul crizei financiare şi al crizei economice, am ajuns la recesiune. În 2009 şi 2010.
Din 2011 însă avem iar creştere. Repet: nu e însă creşterea de care avem nevoie. Iar societatea noastră n-a căpătat încă deprinderea să dezbată marile teme legate de viaţa noastră economică. Ţara are nevoie acum de un nou tip de creştere. Modelul există, nu inventăm noi roata. În lumea largă, dezvoltarea s-a bazat pe muncă performantă, pe competiţie economică, pe buna organizare. Merită să încercăm şi noi.
Continuarea – miercurea viitoare.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
