ZF 24

Adrian Vasilescu, BNR: Noi, cei dintr-a şasea

Adrian Vasilescu, BNR: Noi, cei dintr-a şasea

Autor: Adrian Vasilescu

17.09.2013, 20:08 1459

În materie de economie, nicio ţară din lume nu-şi permite să sfideze, fără să plătească dramatic, nevoia unui echilibru cât de cât stabil între cerinţe, fie ele raţionale sau doar emoţionale, şi posibilităţile reale. Luând în calcul, cu deosebire, resursele materiale, financiare şi umane. Şi ţintind, obligatoriu, trei planuri: 1) structural; 2) cantitativ; 3) calita­tiv. Supremă fiind legea eficienţei. Împreună cu legea competitivităţii.

Cerinţele sunt cunoscute. Atât cele raţionale, cât şi cele emoţionale. Cum stăm însă cu posibilităţile reale? N-o să desenez, aici, întregul tablou. O să mă refer însă la un recent comunicat dat de BNR, care scoate în evidenţă câteva cifre interesante. Contul curent al balanţei de plăţi e excedentar. Iar surplusul pe şapte luni, din ianuarie până în iulie 2013, a ajuns la o jumătate de miliard de euro. După ce anul trecut, în aceeaşi perioadă, măsura un deficit de trei miliarde de euro. Deficitul balanţei comerciale, existent însă, e şi el în scădere. PIB-ul urcă şi el şi e posibil să înregistrăm, la sfârşitul anului, o creştere economică de 2 la sută în timp ce inflaţia e în scădere.

Să nu ne bucurăm totuşi prea tare. De criză n-am scăpat. Dacă, luni, au început şcolile şi câteva milioane de copii şi tineri au revenit în clase, noi toţi – tot de luni – continuăm şcoala într-o clasă nouă: a şasea. Duminică, 15 septembrie 2013, s-au încheiat cinci ani la şcoala crizei. De luni suntem  într-a şasea şi, dincolo de cifrele încurajatoare enunţate mai sus, numeroase probleme sunt încă fără soluţie. Cea mai gravă: investiţiile. Iar comunicatul BNR invocat ne atenţionează că investiţiile străine au coborât deja prea mult, până la 946 mil. euro, în scădere cu 28,9 la sută faţă de perioada ianuarie-iulie 2012. Şi cu mult mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2008.

Dacă, anul acesta, creşterea noastră economică se consolidează, meritul este în primul rând al exportatorilor. Pentru că valoarea adăugată se bazează în primul rând pe exporturi şi, datorită exporturilor, pe întreaga industrie. Şi, probabil, pe agricultură. Dar investiţiile stagnează. Şi nicio speranţă nu va avea temei până când nu va fi înţeles un fapt esenţial: investiţiile constituie acel stâlp de rezistenţă fără a cărui consolidare edificiul creşterii economice nu va putea să reziste. Până la urmă, şi exporturile tot de investiţii depind.

Investiţiile străine, aşa cum am arătat, scad. Ar fi deci timpul să urce investiţiile interne. Numai că în România, astăzi, sunt încă puţini cei care au vocaţie de investitori. Dar şi mai puţini sunt cei care au banii necesari unor investiţii. Sau care pot obţine credite bancare, în schimbul unor garanţii substanţiale, pentru a investi. Din nefericire, la noi, categoria celor care fac bani şi-i investesc în afaceri este restrânsă. Dar cum nimic din tot ce adună timpul, nici casele, nici străzile, nici copacii, nici magazinele, nici fabricile, nici automobilele, nici băncile, nici ce mâncăm şi îmbrăcăm, nu ar exista fără investiţii, mai exact, fără inşi întreprinzători, înzestraţi cu ideea, dorinţa şi  curajul să investească asumându-şi riscuri, concluzia e limpede: fără mai mulţi investitori nu vom grăbi ieşirea din criză. Numai cu investiţii mai multe vom obţine, în economie, plusul de valoare adăugată pe care îl aşteptăm.

Mai este însă o condiţie. Vitală. Avem nevoie nu doar de investitori mai mulţi, ci şi de investiţii substanţiale. În primul rând în industrie şi în agricultură. Dar şi în comerţ, în turism, în toate domeniile. Dacă nu vor spori investiţiile, economia nu va prospera. Or, în România, cele mai consistente creşteri de exporturi au fost posibile întâi şi întâi acolo unde au intervenit investiţii străine. Dovada că de investiţii străine avem nevoie ca de aer. Dar lângă investiţia străină e nevoie să aducem capital intern. Atât cât avem. Fiindcă fără noi investiţii, în tehnologie şi în oameni, puzderia de companii în care munca, în loc să aducă belşug, aduce pagube va continua să fie o povară în spinarea întregii societăţi.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO