„În planul politicilor de relaxare fiscală şi în perspectiva apropiată a guvernării dreptei româneşti, pentru mine reprezintă o prioritate absolută revenirea TVA la 19%, întrucât relaxarea fiscală va duce nu doar la îmbunătăţirea colectării veniturilor şi a sustenabilităţii finanţelor publice, ci mai cu seamă la creşterea economiei şi a nivelului de trai al românilor“, spune programul electoral al lui Klaus Iohannis.
Dar de-abia acum urmează să vedem dacă ceea ce era doar un program electoral poate deveni şi realitate după ce Klaus Iohannis a câştigat fără drept de apel prezidenţialele de duminică cu 54,5% în faţa lui Victor Ponta.
Opt judeţe altădată roşii s-au colorat în albastru după alegerile de duminică, în care Klaus Iohannis a făcut „imposibilul“, punând între el şi Victor Ponta un milion de voturi, o situaţie răsturnată faţă de primul tur, în care premierul avea un milion de voturi în faţa primarului Sibiului.
Prezenţa masivă la vot s-a înregistrat mai ales în judeţele din sud, dar şi în Bucureşti (în jur de 70%) sau Sibiu. Sibiul lui Iohannis a votat masiv cu noul preşedinte - 80%.
Surprinzător este că Ponta a pierdut judeţe care în mod tradiţional erau considerate fiefuri ale PSD, cum ar fi Constanţa (57% Iohannis) şi Iaşi (51% Iohannis).
După primul tur al alegerilor, România era împărţită în trei zone bine definite în funcţie de preferinţele electoratului. Transilvania se arătase favorabilă lui Iohannis, Harghita şi Covasna merseseră pe mâna lui Kelemen Hunor, candidatul UDMR, iar restul ţării alesese preponderent Ponta. În aceste condiţii, Iohannis a intrat în turul doi cu şansa a doua, dar a reuşit pe parcursul celor două săptămâni dintre primul şi al doilea tur să inverseze diferenţa.
În alegerile de duminică, maghiarii nu au ieşit la vot, Covasna şi Harghita fiind judeţele aflate pe ultimele locuri la prezenţa la urne – 52,9%, Covasna şi 49,9% Harghita. Cu toate acestea, în Harghita şi Covasna Iohannis a câştigat categoric, cu scoruri de peste 77%.
Prezenţa la vot la nivel naţional este cea mai mare din 1996 încoace, când Emil Constantinescu a câştigat alegerile tot pe fondul unor emoţii publice foarte puternice.
Prezenţa masivă l-a avantajat pe candidatul Iohannis, cele aproape două milioane de cetăţeni ieşiţi la urne în plus faţă de primul tur votând preponderent cu acesta.
La urne s-au prezentat 64,1% din electorat, faţă de 53,16% în primul tur. În al doilea tur, Iohannis a fost votat de 6,2 milioane de alegători, în timp ce Ponta a fost votat de 5,2 milioane de alegători. Iohannis a câştigat cele mai multe voturi în Sibiu (79%), judeţul din care vine, urmat de Harghita (79%), Covasna (78%) şi Cluj (74%).
Judeţele în care Ponta a avut cele mai bune rezultate au fost Giurgiu (68%), Olt (65%), Teleorman (63%), unde preşedinte al consiliului judeţean a fost şeful campaniei PSD Liviu Dragnea, şi Mehedinţi (63%), unde preşedintele consiliului judeţean este Adrian Duicu.
În ceea ce priveşte votul din străinătate, care a fost decisiv pentru rezultatul din ţară, prezenţa a fost şi acolo masivă. Au votat 379.000 de persoane, faţă de 160.000 în primul tur.
Consecinţa proastei gestionări a situaţiei din diaspora va conduce la modificarea legislaţiei electorale. Preşedintele ales Klaus Iohannis i-a cerut premierului Victor Ponta să analizeze situaţia şi să îi tragă la răspundere pe vinovaţi, şi de asemenea i-a cerut preşedintelui în funcţie Traian Băsescu să îi recheme în ţară pe diplomaţii care nu şi-au făcut datoria.
Premierul a invocat şi el ieri necesitatea modificării legii alegerilor, astfel încât românii din diaspora să poată să voteze prin corespondenţă.
