5 întrebări
♦ Va creşte gradul de intermediere financiară în România, care a coborât la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană?
♦ Indicele de referinţă trimestrial pentru creditele noi retail în lei - IRCC - care a înlocuit ROBOR în contractele noi de credit pentru consumatori din luna mai 2019, va continua să rămână sub nivelul ROBOR la 3 luni?
♦ Rata creditelor neperformante, care a coborât sub 5%, ar putea să inverseze trendul descendent din ultimii ani şi să revină pe creştere?
♦ Raportul între creditele acordate şi depozitele atrase de la clienţi va rămâne sub 80%?
♦ Va creşte nivelul de digitalizare în bankingul local?
5 tendinţe
♦ Creditarea ar putea să evolueze în 2020 cu un ritm comparabil cu cel din 2019 sau chiar să încetinească, iar BNR poate decide să menţină dobânda-cheie la 2,5%, în contextul constrângerilor legate de deficitele gemene, urmând să opteze pentru controlul lichidităţii.
Banca centrală poate decide să menţină dobânda-cheie la 2,5%, în condiţiile în care inflaţia nu va avea derapaje majore faţă de nivelul prognozat, având în vedere şi constrângerile legate de deficitele gemene - bugetar şi de cont curent. Creditarea, care a avansat cu aproape 8% în 2019, ar putea să evolueze cu un ritm comparabil în acest an sau chiar să încetinească, în condiţiile în care se va aplica în continuare limitarea gradului de îndatorare al populaţiei. BNR a menţinut pe parcursul întregului an 2019 dobânda-cheie la 2,5%, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei şi valută ale băncilor, la nivelul de 8%, şi a optat pentru întărirea politicii monetare prin controlul strict al lichidităţii organizând mai multe licitaţii de atragere de depozite cu scadenţa la o săptămână de la bănci.
♦ Taxa pe activele băncilor, numită iniţial „taxa pe lăcomie“, ar urma să dispară din peisajul bancar în 2020
Noul guvern liberal şi-a asumat răspunderea în parlament pentru eliminarea taxei bancare din 2020. Însă, PSD a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională (CCR) privind modificarea OUG 114/2018 (care include şi taxa bancară), de către guvern prin asumarea răspunderii. Astfel, rămâne de văzut ce va decide CCR.
Taxa bancară, puternic contestată de bancheri, a fost modificată în România la trei luni după apariţia proiectului iniţial în decembrie 2018, iar conform noii Ordonanţe 19/2019 care a modificat OUG 114/2018, băncile mari, cu o cotă de piaţă de peste 1%, au avut de plătit o taxă pe active anuală de 0,4%, nivel de trei ori mai scăzut faţă de procentul iniţial, cuantificat la 1,2%/an. Iar în cazul băncilor mai mici cota de taxare a fost ajustată la 0,2%. Băncile de pe piaţa românească au plătit 378,8 mil. lei în contul taxei pe active în primul semestru din 2019, sub nivelul estimat, potrivit datelor transmise de ANAF. Instituţiile de credit au avut posibilitatea să obţină o reducere a valorii taxei datorate în anumite condiţii.
♦ Consolidarea şi restructurarea sistemului bancar ar putea să continue, iar Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, începe să acţioneze pe piaţa românească
Sucursala de pe piaţa românească a grupului francez Credit Agricole este în proces avansat de vânzare, dar există discuţii şi pentru vânzarea Băncii Feroviara. Grupul din IT Mondex, controlat de Mihai Ivaşcu împreună cu alţi investitori, este în discuţii pentru cumpărarea Băncii Feroviara, controlată de Valer Blidar, cel care deţine grupul de construcţii şi reparaţii vagoane Astra, conform unor surse bancare. La a doua tentativă de vânzare, Banca Românească, subsidiara grupului elen National Bank of Greece (NBG), a ajuns la EximBank. Boardul BNR a aprobat în decembrie 2019 tranzacţia, însă decizia finală trebuie să vină de la ministrul finanţelor Florin Cîţu.
Sucursala de pe piaţa locală a Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, a fost lansată la sfârşitul anului 2019 sub denumirea de Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti şi ar urma să acţioneze efectiv pe piaţa locală din 2020.
Restructurarea sistemului bancar românesc va merge mai departe în contextul consolidării, dar şi ca urmare a strategiei de reducere a costurilor.
♦ Sistemul bancar va rămâne pe profit în 2020, dar câştigul poate fi mai scăzut decât în 2019
Câştigul la nivelul sistemului bancar local ar urma să rămână la un nivel ridicat şi în acest an, însă poate să fie mai scăzut comparativ cu profitul din 2019, în condiţiile în care rata creditelor neperformante ar reveni pe creştere după trendul de scădere din ultimii ani. Totodată, poate creşte numărul băncilor cu pierderi. Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din 2019 un profit net de circa 5 mld. lei, iar activele au urcat la un nou vârf, de aproape 473 mld. lei, după cum reiese din datele preliminare ale BNR. Câştigul băncilor din primele nouă luni din 2019 a fost în scădere comparativ cu profitul din aceeaşi perioadă din 2018. Pe ansamblul anului 2018, profitul băncilor a ajuns la un nivel record de aproape 7 mld. lei.
♦ Reglementări în sectorul bancar
Pe lângă riscul legislativ intern, există şi reguli europene care se aplică în banking, cum ar fi de exemplu Basel IV sau directiva privind serviciile de plată PSD 2 (Payment Services Directive), care a fost transpusă cu întârziere în legislaţia naţională.
