„BCR merge la Erste Bank. Preţul oferit pe acţiune este 7,65 euro“ anunţa în seara zilei de 20 decembrie 2005 la sediul AVAS Sebastian Vlădescu, ministrul de finanţe de la acea vreme şi preşedintele comisiei de privatizare a BCR.
A fost cel mai „valoros“ anunţ făcut vreodată de un guvern român, în condiţiile în care pentru vânzarea BCR (o participaţie de 36,9%) statul a încasat un cec în valoare de 2,2 mld. euro.
Achiziţia BCR, care la final de 2005 avea active în valoare de 33 mld. lei, adică peste 25% din piaţă, a fost totodată cel mai mare pariu al grupului austriac Erste pe creşterea din Europa Centrală şi de Est, aceştia acceptând să plătească 3,75 mld. euro pentru a obţine controlul asupra celei mai mari bănci româneşti.
Pe lângă participaţia statului, Erste a cumpărat şi deţinerea de 25% a BERD şi IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale. BERD şi IFC aveau fiecare 12,5% din BCR. Cele două instituţii de finanţare au încasat 1,5 mld. euro pentru acţiunile BCR, pachet pe care îl cumpăraseră cu numai doi ani în urmă cu 250 mil. dolari.
Erste a câştigat BCR după o luptă foarte strânsă care a durat aproape o jumătate de an şi în care s-au înscris şi grupurile Millennium (Portugalia), Deutsche Bank (Germania), National Bank of Greece (Grecia), BNP Paribas (Franţa), Intesa (Italia) şi Dexia (Belgia).
Erste oferise în prima fază 3,2 mld. euro pentru 61,88% din BCR, portughezii de la Millennium între 3 şi 3,1 mld. euro, grupul italian Intesa 2,5 mld. euro, cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank, pusese pe masă 2,2 mld. euro plus investiţii de 250 mil. euro (evalua BCR la 3,5 mld. euro), National Bank of Greece oferise 2,1 mld. euro, în timp ce Dexia din Belgia pusese pe masă 1,9 mld. euro, iar grupul francez BNP mai puţin de 1,9 mld. euro. În finală urma să intre primii doi, care depuseseră cele mai bune oferte.
Astfel, în cursa finală Erste i-a avut ca adversari pe portughezii de la Millennium, care au intrat ulterior pe piaţa românească printr-o bancă dezvoltată de la zero, pe care au vândut-o însă ungurilor de la OTP în 2014.
BCR a fost evaluată în momentul privatizării la 6 mld. euro, având în vedere preţul plătit de austrieci. Suma pusă pe masă de Erste a fost de şase ori mai mare decât activele BCR, o sumă considerată ireală în condiţiile în care evaluările băncilor de atunci erau de cel mult patru ori activele nete.
Perspectiva creşterilor viitoare ale pieţei bancare a triplat practic în 2005 valoarea de piaţă a BCR faţă de evaluările din 2003, când o altă tentativă de privatizare a eşuat din lipsă de investitori interesaţi. Dezvoltarea pieţei româneşti a fost amânată însă de criza financiară după ce primii doi ani care au urmat privatizării păreau să confirme aşteptările austriecilor.
Erste şi-a reafirmat încrederea în potenţialul pieţei locale, chiar dacă BCR a avut probleme în anii de criză cu creditele neperformante, ce au dus la pierderi record. În 2014, de exemplu, creditele neperformante din portofoliul BCR se apropiau de 30%. Austriecii au fost nevoiţi să demareze un proces dur de restructurare sub conducerea bancherului ceh Tomas Spurny.
În 2015, Erste a pariat pe un român la conducerea BCR - Sergiu Manea, misiunea lui fiind de a aduce din nou creştere. BCR se menţine şi în prezent pe primul loc în clasamentul băncilor locale, dar cota sa de piaţă s-a tot restrâns de-a lungul anilor până la 15,8%. Practic, din 2006, de când a intrat efectiv în portofoliul Erste, BCR a pierdut
10 puncte procentuale la cota de piaţă. În prezent BCR este evaluată în jurul a 2 miliarde de euro, faţă de 6 miliarde în 2005, deşi activele şi profitul s-au dublat. Andreas Treichl, preşedintele Erste, şi cel care a făcut cel mai mare pariu pe România, a spus în noiembrie, la Gala ZF 2017, că Erste va trece pe profit din investiţia la BCR „în 2069“.
Pe parcursul anilor Erste şi-a întărit controlul la BCR. În 2011 austriecii au mai cumpărat încă 24% de la patru din cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) şi au ajuns să controleze 93,6% din acţiunile băncii. În vara anului 2018, adică la aproape 13 ani de la privatizarea BCR, Erste a ajuns să controleze 99,88% din BCR, după ce a achiziţionat şi participaţia de 6,29% deţinută de SIF Oltenia pentru 140 mil. euro.
Ambiţia lui Andreas Treichl de a face din Erste cel mai important grup financiar din Europa Centrală şi de Est (obiectiv realizat în 2017) a făcut ca grupul austriac să plătească atât de mult pentru BCR. Treichl, un bancher cu „sânge albastru“ care lucrase şi pe Wall Street la JPMorgan, a avut susţinerea puternicelor bănci americane de investiţii Goldman Sachs şi JPMorgan în oferta pentru BCR. Fără sprijinul americanilor, Erste nu putea face rost de capital pentru a plăti preţul la BCR. La vremea respectivă Erste avea o capitalizare bursieră de 10 mld. euro.
Sub conducerea lui Andreas Treichl, Erste, care până atunci fusese o bancă locală de economii, a fost listată la bursă şi s-a dezvoltat, devenind unul dintre cele mai importante grupuri bancare din Europa Centrală şi de Est, cu peste 16 milioane de clienţi în şapte state - Austria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Slovacia, România şi Serbia.
În prezent, în România grupul are 3,3 milioane de clienţi, mai puţini doar decât în Austria, unde are 3,6 milioane de clienţi, şi Cehia, unde are 4,7 milioane de clienţi.
Privatizarea BCR a fost fără îndoială evenimentul anului 2005 şi a închis practic istoria nefericită a falimentului 2, în care statul a pierdut peste 2 mld. euro.
În 2006 când Erste a plătit banii pentru BCR, statul a încasat 2,2 mld. euro, „o sumă uriaşă la buget pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii rutiere, sănătate, şcoli şi universităţi“, aşa cum spunea Călin Popescu-Tăriceanu, premierul de la aceea vreme. Rezultatele proiectelor de dezvoltare nu se văd nici măcar acum, la 13 ani de la privatizarea BCR, iar „suma uriaşă de bani“ s-a evaporat rapid.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE