ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank: Ovidiu Spînu, producătorul de brânză La Colline: Vrem să intrăm pe nişa brânzeturilor de bivoliţă. Producţia este mică, dar sperăm să completeze minusurile din ultimii doi ani. Circa 20% din producţie merge la export în ţări precum Ungaria, Cehia sau Slovacia

♦ La Colline este un brand deţinut de către Super Lactis, producător din localitatea Feleacu, judeţul Cluj, care realizează lactate din lapte de capră sub brandul La Colline.

Ovidiu Spînu, cofondator al Super Lactis, producător de lactate ce deţine brandul La Colline, spune că urmează să intre pe nişa brânzeturilor din lapte de bivoliţă. Momentan, compania are în portofoliu doar produse din lapte de capră, însă cu cele noi, din lapte de bivoliţă, antreprenorul speră să recupereze scăderile din ultimii ani, cauzate de pandemie.

„Mizăm pe curiozitatea oamenilor în ceea ce priveşte acest produs. Bivoliţe există în Transilvania, dar sunt animale pe jumătate sălbatice şi au producţii mici şi încete de lapte. Se maturizează doar la trei ani, au o viaţă lungă productivă, dar nu poţi să creşti prea mult producţiile, aşa încât o să rămânem cu cantităţi mici. Vrem ca 5-10% din producţie să fie din lapte de bivoliţă“, spune Ovidiu Spînu, cofondator Super Lactis, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem economia să funcţioneze în continuare?, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

Produsele din lapte de bivoliţă vor fi listate prima dată în magazinul propriu al companiei, cel de la intrarea în fabrică, apoi în cel online, unde consumatorii vor putea oferi şi feedback, ceea ce va ajuta la îm­bunătăţirea articolelor. Însă, piaţa prin­cipală pe care mizează produ­că­torul de brânzeturi cu noul tip de bunuri este HoReCa, acolo unde există o tendinţă pentru articole locale, cu o valoare adăugată mare. Înainte de pandemie, segmentul HoReCa reprezenta circa 30% din vânzări, iar 70% retailul, însă efectele pandemiei au scăzut procentul din HoReCa spre 20%.

Sub brandul La Colline există astăzi 25 de produse, însă 10 dintre acestea sunt cele cu cele mai bune rezultate. Producţia totală ajunge la circa 10 tone de brânză pe lună. Pandemia şi-a pus însă amprenta asupra afacerii.

Cu toate că anul acesta a fost mai bun decât 2020, rezultatele nu au depăşit nivelul din 2019, ci sunt încă cu circa 10% sub acel nivel. Super Lactis a avut anul trecut afaceri de 3,1 milioane lei şi un profit net de 358.000 lei.

Veniturile au fost în scădere cu 17% faţă de 2019, conform datelor Ministerului de Finanţe.

Fluctuaţia activităţii din zona HoReCa şi lipsa evenimentelor au afectat în mod direct businessul producătorului de brânzeturi, însă Ovidiu Spînu precizează faptul că grupul a reuşit să se reconecteze la piaţa de export, având în vedere că nu au mai existat probleme privind circulaţia mărfurilor în 2021.

Super Lactis trimite circa 20% din producţie la export în ţări precum Ungaria, Cehia sau Slovacia, însă sunt exportate brânzeturile care au o durată de viaţă mai lungă la raft.

„Produsele premium au şanse să iasă la export, dar concurenţa este acerbă. Se dezvoltă şi producătorii în zonele în care exportăm noi. De exemplu, în Republica Cehă exportam şi acidofile - iaurt, kefir, dar au apărut ferme de capră în jurul oraşului Praga, care logistic sunt mai bine poziţionate. Pentru noi, transportul este o povară şi am rămas doar cu brânzeturi“, explică el.

Ovidiu Spînu este de părere că industria alimentară se confruntă cu o criză şi nu doar cea generată de Covid-19, ci privitor la forţa de muncă. Viaţa de fermier este mai dificilă, fiind o muncă asiduă şi extrem de solicitantă. Astfel, alte sectoare reuşesc să fie mai atrăgătoare şi tinerii se orientează către aceste domenii.

„Dacă în urmă cu 5-10 ani fermele de capre erau încă la modă şi atrăgătoare, între timp mulţi antreprenori au abandonat acest business. Unii s-au pensionat, alţii s-au orientat spre zone mai productive şi care cer mai puţin efort. Este din ce în ce mai greu să găsim parteneri pe plan local“, precizează Ovidiu Spînu.

El adaugă faptul că la scăderea numărului de ferme se adaugă şi concurenţa, care s-a intensificat în ultimii ani pe fondul faptului că multe businessuri de procesare a laptelui de vacă s-au orientat şi către laptele de capră. Deschiderea propriei ferme a fost în plan pentru dezvoltarea businessului Super Lactis, însă acest lucru nu a mai fost posibil.

„Visam să avem ferma proprie şi a fost o dorinţă care nu s-a mai îndeplinit. Au trecut anii şi zona în care activăm este destul de urbanizată, ceea ce nu permite instalarea unei ferme aşa cum ne-am dorit. Dar continuăm să avem colaborări cu producătorii de lapte“.