ZF 15 minute cu un antreprenor. Ciprian Roşca, director comercial la Cramele Recaş: Suntem la capacitate maximă, ne uităm după oportunităţi de a ne dezvolta în alte zone, acesta va fi obiectivul principal

♦ Producătorul trimite vin în aproape 20 de ţări. Circa 50% din producţie, mai exact 16 milioane de sticle, merg la export.

Ciprian Roşca, directorul comercial al producătorului de vin Cramele Recaş, spune că principalul obiectiv al com­paniei este de a-şi extinde capacitatea, în special de depozitare şi producţie, motiv pentru care se uită în piaţă la noi oportunităţi în perioada următoare.

„Suntem la capacitate maximă şi începem să ne uităm către oportunităţi în piaţă. Pe partea de areal viticol, unde avem crama, suntem la maximum, luăm în calcul oportunităţi de a ne dezvolta în alte zone. Probabil acesta va fi unul dintre obiectivele princi­pale în perioada următoare. Ideal ar fi să ne extindem în zona de vest pentru a putea administra mai uşor partea de agricultură şi de vinificaţie, dar ne uităm la diverse oportu­nităţi“, spune Ciprian Roşca în  cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

Producătorul de vin are pe rod aproximativ 1.150 de hectare de viţă-de-vie, toate în proprietate, la Recaş, judeţul Timiş şi la Miniş, în Arad, şi peste 25 de soiuri.

Producătorul trimite vin în aproape 20 de ţări. Circa 50% din producţie, mai exact 16 milioane de sticle, merg la export. Ciprian Roşca spune că mai există loc de dezvoltare pe pieţele externe. „Europa a fost mai uşor de accesat pentru că suntem aici, acţionarul care se ocupă de export, Philip Cox, este englez şi a fost mult mai uşor să lege relaţii comerciale în Europa. De cinci-şase ani, interesul s-a mutat pe partea de Sud-Est până în Japonia“, precizează el.

Pe pieţele externe, com­pania nu a intrat cu produse pe segmentul premium pentru că România nu este percepută ca o ţară producătoare de vin, ceea ce creează din start un dezavantaj. Astfel, producă­torul a atacat segmentele de jos şi de mijloc ale pieţei, însă se uită atent la specificul fiecărei pieţe.

„Iniţial am plecat cu soiuri internaţionale, cu cele mai cunoscute, apoi am început să facem cupaje cu soiurile internaţionale şi soiurile româneşti pentru a provoca consumatorul. Faza finală a fost să avem soiuri româneşti, avem fetească regală şi funcţionează foarte bine în Marea Britanie, Germania şi Olanda, inclusiv brandurile de export sunt româneşti precum Paparuda, Fetele, Atlas, ca să atragă“, mai spune el.

În urmă cu 18 ani, Cramele Recaş aveam o producţie de 5 milioane de sticle pentru piaţa locală şi doar 3 milioane de sticle pentru export. În tot acest timp, producătorul a reuşit să se dezvolte şi să îşi crească capacitatea de producţie.

„A crescut mai mult exportul decât consumul intern, a deschide o piaţă nouă e mai uşor decât să pui presiune pe România“, precizează el.

 Ciprian Roşca este de părere că România are nevoie de o strategie creată de un parteneriat public-privat pentru a deveni un brand în piaţa internaţională de vinuri. În următorii ani, România nu are şanse să devină un nume pe piaţa internaţională a veniturilor, pentru că, spune Ciprian Roşca, este nevoie de o coerenţă şi de o colaborare interministerială, cât şi de o uniune a producătorilor care să reuşească să contribuie la penetrarea pieţelor externe.

„Este foarte greu şi se va face cu banii celor implicaţi comparativ cu alte ţări, unde există subvenţii şi bugete de participare la târguri sau destinate penetrării anumitor pieţe de interes.“

Piaţa vinului, spune el, înregistrează o stagnare a consumului. Ca în orice criză şi piaţă, segmentul premium nu suferă deloc din cauza creşterii preţurilor, având o categorie de consumatori care nu sunt impactaţi de astfel de schimbări în sfera economică.

„Partea inferioară a pieţei este atinsă foarte mult. Pe segmentul mediul, credem că mare parte din consumatori s-au reorientat din consumul în HoReCa către acasă, noi îi spunem restaurantul de acasă pentru că e mai simplu să te duci la o măcelarie specializată, cumperi puţin mai scump, dar îl pregăteşti acasă şi ai un sentiment că ţi-ai oferit un prânz sau o cină peste media pieţei“, explică Ciprian Roşca.

Mai mult, retailul şi segmentul medium al HoReCa au fost puternic impactate în ultimii ani ca urmare a creşterii costurilor, iar o parte din unităţi au sfârşit prin a fi închise.

Spre deosebire de piaţa internă, comportamentul de consum al străinilor nu manifestă aceleaşi tendinţe. Există chiar o cerere în creştere pentru vinul Orange şi pentru cel bio. Pe pieţele din Europa şi Asia, cererea pentru vinuri bio şi vegane, adică vinurile care au înlocuite agenţii de filtrare şi limpezire de origine animală cu variante vegetale sau minerale.

„Noi ne-am luat o clasificare pentru intreg portofoliul ca fiind vinuri vegane şi motivul principal a fost că principala întrebare la listare în afară a fost dacă vinurile sunt vegane sau bio. În afară este clară această direcţie, dar România nu pare angrenată în acest trend. Mi-a fost teamă să comunic în România că sunt vinuri vegane fiindu-mi teamă că mare parte din consumatori vor considera că vinul este diferit şi am zis că nu este momentul să comunicăm agresiv acest lucru“, mai spune Ciprian Roşca.

Anul trecut, Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil din România, a avut afaceri de peste 60 mil. euro.