„Dacă reuşim să ne întoarcem ochii de la zbaterea pe care o are antreprenorul la nivel micro şi să ne uităm la nivelul macro, poate să existe o oportunitate istorică pentru economia românească. Sigur, ea are nevoie de management şi de gestiune, dar poate să fie o oportunitate să redresăm anumite dezechilibre, să începem să plusăm mai mult pe piaţa internă, pe consumatorii noştri. Trebuie să fim obsedaţi nu de ceea ce nu avem ca ţară, ci de ceea ce avem şi de cărţile pe care putem miza“, a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct Mid Corporate si IMM în cadrul Băncii Transilvania.
La rândul său, Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, consideră că România dispune de resurse care o pot ajuta să traverseze cu bine această criză.
„Trebuie să începem să construim planul de ieşire din criză. Noi vedem oportunităţi. România are resurse naturale, o populaţie tânără, oameni bine educaţi, potenţial în producţie, în sectorul agro-alimentar, în industria IT. Putem să ne poziţionăm foarte bine în această perioadă“.
Şi Cristian Popa, membru în consiliul de administraţie al BNR, a transmis un mesaj pozitiv din partea băncii centrale indicând faptul că sistemul bancar este solid, fiind mult mai bine poziţionat faţă de criza anterioară.
Ca măsuri de susţinere a economiei, BNR a aprobat cumpărarea de titluri de stat pentru facilitarea finanţării statului şi încurajează băncile să ceară lichiditate pentru creditarea companiilor în cazul în care acestea nu dispun de fonduri.
„Am aprobat cumpărarea de titluri de stat, o măsură descrisă ca fiind fără precedent. Am făcut achiziţii de titluri de stat, nu am comunicat mărimea şi nu o vom comunica. Ţinem progamul cât timp va fi necesar. Este o măsură bună ţinând cont de context“, a spus Cristian Popa.
El a atras atenţia că este important totuşi ca mediul privat să aibă în vedere că statul are capacitate limitată de finanţare şi să încerce să evite situaţii în care cere sute de mii de euro acestuia.
Andrei Ursulescu, managerul care conduce Scandia Food, cel mai mare jucător de pe piaţa conservelor, consideră că acum ar fi o oportunitate bună ca statul să înceapă să investească masiv în infrastructură şi agricultură, în dezvoltarea sectorului de animale, în contextul în care producătorii de conserve caută să se orienteze către fermierii locali, dar momentan sectorul nu poate susţine în timp real cantitatea şi calitatea de care aceştia au nevoie.
„Statul ar trebui să găsească forme de a continua investiţiile mari în infrastructură şi agricultură, în dezvoltarea sectorului de animale. Încercăm să ne orientăm către fermierii din România, dar momentan sectorul nu poate asigura în timp real nici cantitatea, nici calitatea de care avem nevoie“, a spus Andrei Ursulescu. În acelaşi timp el apreciază că trebuie să existe eforturi susţinute din partea statului şi a tuturor jucătorilor din economie pentru a trece cu bine de această perioadă, iar în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru companii care pot fi luate la nivelul sectorului bancar, acesta consideră că băncile ar trebui să înceapă să creeze structuri de finanţare flexibile pentru businessuri.
Şi Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu şi vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), spune că proiectele de infrastructură ar putea reprezenta o oportunitate pentru autorităţile române, dar doar dacă se iau măsuri rapide.
„Este nevoie ca statul să vină cu un plan de investiţii pe 3-4-5 ani, iar noi să ne putem organiza de acum şi să ştim pe ce ne putem baza. Să avem predictibilitate în următoarea perioadă. Suntem într-o situaţie critică, în alte ţări s-au prevăzut bugete mari pentru investiţii. Din păcate, dacă noi nu vom lua startul, dacă ei încep mai rapid decât noi, iar vom avea probleme cu resursa umană. Dacă noi întârziem aceste investiţii în România, oamenii buni vor lua calea vestului, iar noi vom rămâne fără specialişti, iar peste un an, când vom avea nevoie de ei, nu-i vom avea“.
În acelaşi timp, investiţiile care se fac în această perioadă trebuie să aducă beneficii viitoare, pentru a nu încărca cu datorii generaţiile viitoare, consideră Iulian Staciu, CEO al eMAG.
„Investiţiile pe care le facem, datoriile pe care le luăm în prezent trebuie să se ducă în rezultate pe termen lung, în infrastructură, să avem beneficii viitoare. Este un pericol mare, pentru că dacă luăm datorii vom condamna şi următoarele generaţii. Ar trebui susţinuţi campionii din toate domeniile care pot aduce valoare mai mare prin internaţionalizare“.
El apreciază că în această perioadă trebuie să fie sprijinite domeniile care aduc valoare adăugată mare, precum digitalizarea şi agricultura.
Omer Tetik, CEO Banca Transilvania
► Credem că revenirea va fi în formă de V - noi aşteptăm o revenire destul de bună în al doielea semestru al anului.
► Fiecare companie a început să facă planurile de supravieţuire şi dezvoltare financiară. Mulţi antreprenori s-au reprofilat şi au început să creeze alte businessuri.
► Anul trecut, când începuse o discuţie internă pentru o criză economică ne gândeam cine sunt factorii de decizie. Nimeni nu se gândeşte că niciun stat nu are resurse infinite, are nişte constrângeri şi atunci trebuie gândit totul foarte bine.
► Colaborarea dintre sistemul bancar, administraţia financiară şi companii nu a fost foarte bună în trecut. Au fost multe decizii luate pe fondul panicii. Acum avem o şansă mare. După ce trecem de criza medicală o să ne focusăm mai mult pe relansarea economică.
► Dacă reuşim să rezolvăm problema medicală şi ne întoarcem la businessurile noastre atunci putem da un mesaj de solidaritate economică şi atunci se poate rezolva situaţia.
► După declararea stării de urgenţă a fost o perioadă de panică în care oamenii au scos cash şi au făcut cumpărături, dar după acestă perioadă lucrurile au reintrat în normal. Primul semn de panică a fost gestionat destul de bine de sectorul bancar.
► Subdigitalizarea ţării şi faptul că multe operaţii se fac încă sub formă cash creează o presiune pe sistem. Am fi vrut să avem mai multă utilizare pe sericiile digitale.
► După revenire trebuie să facem o evaluare a pagubelor în sectoare. Sunt deja anunţate programe de investiţii, sistemul bancar este bine pregătit, lichiditatea este destul de mare în piaţă comparativ cu alte ţări.
► Trebuie rezolvate datoriile dintre firme pentru a nu se crea un impact mare la credite neperformante. BNR, ANF, sectorul bancar, reprezentanţii companiilor trebuie să se aşeze la masă şi să creeze un plan de revenire.
► Cum relansăm businessul – BNR a făcut anunţuri de relaxare a capitalului. Sunt companii care încă sunt funcţionale. Sunt multe fabrici în zona industriei alimentare, a industrei textile care funcţionează bine.
Cristian Popa, CFA, membru în consiliul de administraţie al BNR
► Am aprobat cumpărarea de titluri de stat, o măsură descrisă ca fiind fără precedent. Am făcut achiziţii de titluri de stat, nu am comunicat mărimea şi nu o vom comunica. Ţinem progamul cât timp va fi necesar, este o măsură bună ţinând cont de context.
► Cred că pe termen scurt şi mediu vorbim de evoluţii în jos ale ratelor dobânzilor. Nu îmi fac griji în ceea ce priveşte creşterea dobânzilor având în vedere inflaţia care continuă să fluctueze descendent.
► Sistemul bancar este solid, este mult mai bine poziţionat decât acum un deceniu. Dar şi aşa, suntem cu arma la picior şi când e nevoie tragem, e o perioadă agitată, dar BNR e la datorie. Lansarea economiei vine dinspre antreprenori şi mediul privat, iar noi suntem acolo să ajutăm.
► Dacă în vremurile bune am cheltuit mai mult decât trebuia, acum ne este greu să cheltuim cât alte ţări. Deci cred că este important ca mediul privat să aibă în vedere că statul are capacitate limitată de finanţare şi să încerce să evite situaţii în care cere sute de mii de euro statului.
Andrei Ursulescu, CEO Scandia Food
► Vânzările înregistrate la momentul 16 martie au fost substanţiale, dar a fost o creştere artificială bazată pe un impuls de moment al consumatorului. Sunt convins că va urma o corecţie.
► În perioada următoare numărul de someri va creşte şi implicit puterea de cumpărare va scădea, iar avansul pe care l-am înregistrat acum probabil că se va disipa în cursul anului.
► Acum suntem foarte atenţi în zona financiară şi urmărim cu multă prudenţă ce se întâmplă în jurul nostru.
► Criza poate deveni o oportunitate de achiziţii şi extindere, dar trebuie să ne uităm mai mult către arealul din vecinătate.
► Sectorul economic- eforturile trebuie susţinute din partea tuturor jucătorilor pentru că toţi suntem în criza aceasta şi toţi trebuie să trecem cu bine peste ea. Mediul privat, care navighează destul de sigur în perioada aceasta, nu ar trebui să se bucure de pretextul crizei ca să nu plătească furnizorii, băncile, pentru a nu crea rupturi în lanţul valoric.
► Un îndemn către Ministerul Agriculturii – haideţi să investim prin fonduri europene, credite bancare, în acest sector.
Ioan Popa, preşedintele grupului Transavia
► Economia trebuie repornită cu orice risc. Altfel, ceea ce se va întâmpla cu businessurile, cu economia, va fi mult mai greu de gestionat decât orice virus.
► Funcţionăm după reguli stricte şi severe de la înfiinţare, de aceea, pentru noi, nu au fost modificări substanţiale în această perioadă.
► Lanţul integrat de producţie – este foarte important pentru noi şi sub raportul eficientizării, dar şi al controlului. În fiecare toamnă ne asigurăm toată baza materială pentru producţie.
► Dacă eşti o firmă sănătoasă şi nu stai pe credite, altfel te adaptezi unei situaţii de criză.
► Din partea statului am vrea să nu apară măsuri care să ne încurce buna funcţionare a businessului.
► În rândul antreprenorilor planează o stare de incertitudine pentru că nu ştim ce se întâmplă mâine.
Tiberiu Moisa, director general adjunct Mid Corporate şi IMM, Banca Transilvania
► Fluxurile dintre companii s-ar putea să se întrerupt. Creditul comercial, furnizor este foarte mare, dar e normal să fie mare.
► Cele două priorităţi – susţinerea clienţilor care au nevoie de restructurare şi susţinerea economiei care merge, unde există confuzie, simplul fapt că se vinde, că unele sectoare par că merg bine – precum industria alimentară –, nu înseamnă că acolo nu există probleme, sau că ele chiar merg bine. Aceste sectoare au nevoie de sprijin şi sunt între sectoarele pe care ne vom baza mai departe.
► Ce facem cu economia funcţională, care merge? Acolo unde oamenii merg în fiecare zi la serviciu, care produc sau vând ceva? Am stabilit o prioritate în bancă pe facilitarea companiilor româneşti la programul de susţinere formulat de guvern, dacă are curea de transmisie bună, iar aceste fonduri ajung repede în economie, putem vedea un efect de multiplicare. Astfel vrem să contribuim cât de mult pentru a garanta cel mai mare volum de garanţii care să ajungă la economie, care ar ajuta la revenirea economiei.
► Deşi avem acces să vedem multe experienţe individuale, ne interesează modul în care companiile se poartă unele cu alte şi cum influenţează aceste comportamente, pentru a ocroti acest flux. Încercând să supravieţuiască, fiecare companie trebuie să facă lucruri care să nu deranjeze pe alţii.
► Hai să consumăm în mod conştient produse care ştim că sunt produse cât mai aproape de noi, pentru a crea valoare şi pentru a ne susţine unii cu alţii. Ceea ce văd din perspectiva ecosistemului este că dacă avem comportamente responsabile, pentru ca businessul să fie stabil şi să meargă mai departe, şi cu cât extindem aceste valori mai departe, aceste lanţuri valorice nu se rup, iar dacă fiecare propagă un comportament responsabil în jurul lui aceste lanţuri nu se rup.
Cristian Erbaşu, proprietar Construcţii Erbaşu şi vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC)
► În zona construcţiilor, activitatea a continuat şi în Spania, Italia, mai puţin în zonele în care au fost cazuri dramatice, dar investiţiile trebuie să scadă cât mai puţin posibil. Proiectele de dezvoltare trebuie să fie sursa de repornire a economiei, dacă acestea se închid, pe orizontală sunt afectate multe activităţi. Chiar şi serviciile, dacă vrem să-şi revină, avem nevoie ca unităţile de producţie să diminueze ritmul cât mai puţin posibil. Servicile vor fi revitalizate doar dacă există producţie.
► Dacă acum coborâm foarte mult parametrii economici, va fi mai greu să reluăm creşterea. Cu cât înregistrăm scăderi mai mici, cu atât revenirea va fi mai uşoară.
► Noi am solicitat constructorilor, pentru că este nevoie ca statul să vină cu un plan de investiţii pe 3-4-5 ani, iar noi să ne putem organiza de acum şi să ştim pe ce ne putem baza.
Dan Mitrea, fondator, Neuroaxis
► Cei mai mulţi dintre colegii noştri îndrumă pacienţii către un centru unde noi putem să îi evaluăm, noi îi ţinem la curent. Activitatea pe care ar trebui să o facă statul este să aibă încredere în centrele private şi nu doar în ambulatoriile publice, să se facă echipă aşa cum ar trebui să fie în comunitatea medicală.
► Munca a crescut din punctul de vedere al timpului alocat cazului, trebuie să fii foarte atent, să înţelegi contextul, ipotezele pe care au mers colegii la care au fost pacienţii exploraţi anterior.
► În comunitatea medicală, diagnosticul se poate pune cu pacientul prezent fizic, cel mult putem să emitem o opinie sau să facem ajustări terapeutice ale pacienţilor pe care deja îi cunoaştem.
► Telemedicina este o chestiune mai veche, acum probabil că va fi reglementată, sunt nişte reglementări provizorii.
Ioan Filip, fondator Taparo
► Am dezvoltat un grup de lucru, am realizat un mini-business plan pe care l-am prezentat către EximBank, care a aprobat o finanţare de peste 20 mil. euro pentru o fabrică de textile medicale. Vom realiza această investiţie în următoarele 8-10 luni.
► Înainte de debutul crizei, grupul format din patru companii avea afaceri de 90 mil. euro din care 75% export direct de mobilier tapiţat.
► Odată cu instalarea crizei domeniul a fost profund afectat. În martie cifra de afaceri a scăzut cu 30%, iar în aprilie cu 90%.
► Relansarea economică – în această perioadă am avut contacte cu retailerii mari cu care am discutat potenţiale planuri de relansare a producţiei şi modalităţi de revenire a producţiei de dinainte de începerea crizei şi am ajuns la concluzia că după ieşirea din criză va trebui să ne diversificăm produsele şi clienţii.
Şerban Radu, proprietar, librariile Cărtureşti
► Cel mai tare ne-ar ajuta să ne punem într-un mindset de reset şi restart. Trebuie să realizăm toţi că România este în mâinile fiecăruia dintre noi. De fiecare dată când cumpărăm ceva noi votăm un set de valori.
► Pentru noi criza a început un pic mai devreme decât pentru alţii. Chiar înainte de luna februarie am încercat să iniţiem dialoguri, făcând apel la o distribuţie raţională a materialelor de dezinfectat către zona medicală şi către angajaţii din magazine.
► Majoritatea librăriilor noastre sunt sustenabile dacă proprietarii de spaţii sunt rezonabili. Lucrurile vor merge mai departe, dar este foarte important suportul.
► Supravieţuirea individuală pe termen scurt garantează un faliment al ecosistemului pe termen lung.
Iulian StaNciu, CEO al eMAG
► Investiţiile pe care le facem, datoriile pe care le luăm în prezent trebuie să se ducă în rezultate pe termen lung, în infrastructură, să avem beneficii viitoare. Este un pericol mare, pentru că dacă luăm datorii vom condamna şi următoarele generaţii. Ar trebui susţinuţi campionii din toate domeniile care pot aduce valoare mai mare prin internaţionalizare.
► Cred că e important să ne uităm la viitor, să pariem pe domenii care pot aduce valoare adăugată mare. Ne uităm la economia digitală, agricultură. Să pariezi şi să ai o strategie nu înseamnă să pui pe masă toate lucrurile pe care le poţi face, ci să alegi câteva domenii care să te ajute să fii competitiv, iar lanţul de valoare să fie mare şi să reducem deficitul comercial.
Loredana Apreutese, director general, International Alexander
► Statul trebuie să fie extrem de conştient că avem nevoie de relansarea economiei, că trebuie să rămânem în Uniunea Europeană, să fim predictibili şi să facem proiecte pe termen lung care să fie vizibile. Avem nevoie de soluţii de finanţare şi garantare, de soluţii administrative, de reducerea birocraţiei.
► Strategia noastră a fost să nu concediem oameni, vrem să relansăm businessul şi nu vrem să facem concedieri. Încercăm să îi susţinem pe cei care au intrat în şomaj tehnic.
► La acest moment semnalele există că în jurul datei de 4 mai economia ar trebui să se relanseze.
► Trebuie să fim atenţi la tot ceea ce înseamnă cheltuieli, să le restrângem şi să le facem într-un mod constructiv.
► Cred că undeva la mijlocul lunii mai o să avem pe şosele toate cele 500 de camioane, dar mă aştept să avem parte de o evoluţie în W, nu de un V.
Speranţa Munteanu, senior adviser, KPMG
► Companiile trebuie să înţeleagă că pentru a se salva trebuie să aibă o comunicare structurată cu partenerii lor, asta înseamnă să se autoevalueze şi să îşi pregătească un scenariu de supravieţuire care să le permită să traverseze perioada în care vor fi foarte afectate de situaţie.
► În următoarele luni, companiile trebuie să aibă grijă să nu se spargă uşor, să îşi caute acel scenariu în care îşi imaginează ce poate fi mai rău şi să comunice cu partenerii.
► Trebuie să înţelegem contextul şi să nu ne lăsăm duşi de ideea că se va repeta criza din 2008, suntem într-un alt context.
► Mediul economic în această perioadă să evite cu toate puterile ideea de insolvenţă, să stea şi să îşi înţeleagă contextual actual şi posibilitatea de redresare ulterioară.
Călin Costinaş, deputy CEO, Profi
► Pentru antreprenori este un moment dificil, dar e nevoie de reinventare. Trebuie să folosim această oportunitate, criza înseamnă pericol, dar şi oportunitate. Trebuie să folosim aceste momente pentru a fi solidari, pentru că altfel nu vom trece aceste dificultăţi, dacă fiecare îşi priveşte businessul şi nu ajută şi alte companii.
► Cred că acum se va face o selecţie, companiile care vor înţelege că trebuie să se reinventeze foarte rapid şi că e mai bine să iei o decizie proastă decât să amâni deciziile, vor supravieţui.
► Deciziile de cumpărare sunt adevăratele declaraţii, putem spune orice, dar atunci când la raft alege produsul de import înseamnă că există o diferenţă mare între ceea ce spunem şi ceea ce facem.
► Economia nu poate fi restartată dacă vom importa în continuare foarte multe produse.
Rucsandra Hurezeanu, fondatoare a Ivatherm
► Obiceiurile de consum se schimbă, iar noi încercăm să mergem în aceeaşi direcţie, încercăm să ne adaptăm la această schimbare de consum. Pe de altă parte, procesul de înregistrare a biocidelor durează mult peste tot, într-o săptămână o să avem primele produse pe piaţă.
► Cred că la nivel macro, suntem toţi, în aceeaşi măsură, conştienţi că avem nevoie de infrastructură, investiţii, digitalizarea spaţiului public, băncile să dea credite mai uşor, pe termen lung, să nu ne mai bage în aceleaşi şabloane rigide. Şi ne aşteptăm să avem o altă atitudine din partea lor. Ne aşteptăm ca guvernul să înţeleagă că antreprenorii şi IMM-urile sunt cele care creează prosperitate şi bunăstare, iar acum nu simţim că stăm cu ei la masa negocierilor. Este o atitudine care nu ne arată că suntem ascultaţi şi înţeleşi.
Andrei Cionca, CEO, Impetum Group
► Deocamdată nu există insolvenţe deschise după izbucnirea crizei sanitare, în portofoliul nostru nu sunt companii intrate în insolvenţă după izbucnirea crizei sanitare. Cred că primele companii intrate în insolvenţă nu vor intra ca efect al acestei crize, cred că cauzele insolvenţei sunt mai vechi şi actuala criză reprezintă doar picătura care umple paharul.
► Noi spunem că nu sunt sectoare pierzătoare sau câştigătoare, sectoarele mari care par câştigătoare, cum ar fi tehnologia, au şi ele anumite subcategorii care sunt foarte puternic afectate de criză.
► Avem nevoie de foarte multă predictibilitate. Trebuie să înţelegem cifra concretă cu care statul poate să intervină. Trebuie pompaţi bani direct în economie, pentru că nu există capitalul pur în economie, este insuficient.
Silviu Stratulat, avocat, Stratulat Albulescu
► Îmi e teamă de teama băncilor, că băncile vor fi prea temătoare, ar trebui să fie încrezătoare pentru că băncile private au capacitatea de a relansa economia şi de a susţine relansarea economiei. Dacă băncile vor fi prea prudente, România va intra într-o adevărată criză financiară.
► Interesul investitorilor pentru România va exista în măsura în care România va avea de oferit lucruri interesante. Să vedem ce pachet de facilităţi fiscale va adopta statul român în perioada următoare pentru a stimula investiţiile străine directe.
► România are încă un grad foarte scăzut de îndatorare raportat la PIB, sub 40%, este una dintre cel mai puţine îndatorate ţări la nivel european. Ar trebui să stimuleze investiţiile în infrastructură, să se împrumute pentru a finaliza proiectele de infrastructură.
