Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023

Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Bogdan Necula, cofondator al Passenger Brewery: În 2023, în Timişoara este evidentă o emulaţie mai mare a locuitorilor de a se implica în evenimente culturale

07.12.2023, 00:06 Autor: Cristina Roşca

În fiecare marţi de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă.

În 2023, anul în care Timişoara poar­tă titlul de Capitală Europeană a Culturii, este evidentă o emulaţie mai mare a locuitorilor de a se implica în evenimente culturale, spune Bogdan Necula, cofondator al Passenger Brewery, un brand local de bere artizanală.

„Oraşul este mai vibrant în 2023. Cu siguranţă, numărul de vizitatori a cres­cut - e vorba atât de vizitatori din ţară, cât şi din străinătate - , dar n-aş putea spune că într-un mod semni­ficativ, ci cât să contribuie la această emulaţie.“

El adaugă că sunt vizibile schim­bări în bine în Timişoara, doar că, în opinia sa, acestea se puteau face cu o viteză puţin mai mare şi cu mai multe investiţii.

„Din punct de vedere geografic, Timişoara stă foarte bine, are acces facil către Vest. Aşa că e normal să e­xis­te o deschidere mai mare către Occi­dent. E un mare plus şi cred că dez­vol­tarea se întâmplă, dar aşa cum ziceam, ar putea să fie puţin mai rapidă.“

Bogdan Necula a fost prezent în cadrul emisiunii Timişoara 2.0, un pro­iect ZF susţinut de Banca Transilva­nia, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023.

La bază, el e DJ şi organizator de petreceri. Ulterior, a intrat şi în indus­tria de bere ca antreprenor. „Cu a­ceas­tă experienţă pe care o am în in­dus­tria muzicală, pot spune că Timişoara a fost şi o să fie întotdeauna potrivită pentru a fi capitală culturală. O ajută deschiderea către vestul Euro­pei, plus că e un oraş multicultural.“

În 2023, în ceea ce priveşte acti­vitatea muzicală, Bogdan Necula afir­mă că nu a simţit o creştere semni­ficativă a cererii, dar are prieteni care au bene­ficiat de un avânt puternic ca urmare a faptului că Timişoara e Capitală Europeană a Culturii.

„Depinde de tipul de evenimente despre care vorbim, depinde de public, dar, cu siguranţă, a fost un plus pentru toată lumea acest an şi încă mai este.“

Antreprenorul a început afacerea Paasenger Brewery mai mult ca un hobby, alături de doi parteneri.

„Fiind într-o industrie a berii arti­zanale, a existat (şi există) o pasiune foarte mare pentru bere. Ţelul nostru a fost să ducem produsul final într-un bar, într-un magazin, într-un res­taurant.“

Prima bere oficială au făcut-o în iulie 2021. Atunci aveau deja firma şi au gândit produsul pentru vânzare.  Mai realizau bere şi înainte, doar că pentru ei şi pentru prieteni.

„Având rezultate bune, am zis hai să investim. Feedback-ul a fost foarte bun. Când ne-am lansat noi, existau deja producători de profil pe scena din Timişoara. Ei în continuare există. La momentul acela erau cel puţin trei berării şi o serie de gipsy brewery, ceea ce suntem şi noi.“

O gipsy brewery e o companie care îşi face berea proprie, cu conceptul şi cu reţeta proprie, dar folosind aparatura şi fabrica altor colegi de breaslă.

Mai e loc de dezvoltare pe piaţa de profil, crede Bogdan Necula.

„Făcând o comparaţie şi văzând ceea ce se întâmplă în vestul Europei, dar nu numai, este clar un trend înspre bere artizanală. Consumatorii de bere, dar şi de orice altă băutură, îşi doresc un produs mai bun, îşi doresc diversitate. Având în vedere că la noi majoritatea brandurilor autohtone de bere au fost cumpărate de corporaţii, focusul a fost pe cantitate.“ Există viitor pentru berea artizanală şi există cerere, aşa că piaţa o să se dezvolte, crede el.

Cofondatorul Passenger Brewery adaugă că producătorul oricărui bun artizanal îşi doreşte să crească. Totuşi, producătorii de bere artizanală au două opţiuni. Una ar fi să meargă exclusiv pe calitate şi să nu facă absolut niciun compromis. Atunci, berea ar avea o piaţă de desfacere mai restrânsă, dar cunoscută şi fidelă.

„Sunt anumite berării şi care nu doresc să intre la supermarketuri, ele îşi păstrează aceeaşi bază de clienţi cu care au pornit. Explicaţia pentru această decizie este aceea că berea artizanală, de obicei, nu are aditivi, nu are absolut niciun ingredient în plus care să îi prelungească viaţa.“

A doua opţiune pentru o berările e să meargă pe toate canalele de vânzare şi atunci există unele compromisuri. Totuşi, producătorii pot opta pentru anumite stiluri de bere care ţin mai mult într-un mediu care nu e la temperatura optimă, adaugă Bogdan Necula.

„Noi nu ne-am făcut un ţel neapărat pe termen lung din asta. Vrem să fim în cât mai multe localuri care au cunoştinţe, au respect pentru bere artizanală şi pentru pentru consumatorii de bere artizanală. Mizăm pe HoReCa şi pe magazinele de specializate din Timişoara şi de dincolo de ea.“

Momentan, brandul e puţin extins, fiind prezent în pub-urile şi magazinele care vând aproape exclusiv bere şi, pe alocuri, alte produse artizanale.

„Suntem în special în Timişoara, dar şi în două localuri din Cluj şi în două magazine online care ţin mai mult de Bucureşti, dar fiind online, distribuie în toată ţara. Eu sunt din partea de Est a României, dar m-am stabilit la Timişoara în urmă cu 13 ani. În această perioadă, am văzut cum a crescut cererea pentru bere de calitate. Cred că este un moment foarte bun pentru industrie şi cred că Timişoara e pe drumul cel bun.“

În acest context, antreprenorul spune că i-ar plăcea să îşi deschidă propria fabrică. De altfel, aceasta a şi fost discuţia încă din ziua unu.

„Am zis însă să aşteptăm momentul potrivit, să accesăm şi nişte fonduri europene. Este un proces destul de lent şi scump în acelaşi timp, acela de la a găsi un spaţiu potrivit.  O alternativă ar fi să deschidem un mic pub care să fie exclusiv pentru bere, nu neapărat artizanală şi nu neapărat local, dar de calitate. Mă gândesc la un taproom, unde se practică vânzarea multor beri la draft. În Timişoara există cel puţin localuri de acest gen, nu am fi primii“, conchide el.

O campanie Ziarul Financiar cu susținerea Banca Transilvania